Iwao Hakamada, un japonez în vârstă de 88 de ani, a fost găsit nevinovat după 46 de ani ispășiți în închisoare. Acesta a fost condamnat la moarte prin spânzurare în 1968, fiind acuzat că, cu doi ani înainte, și-ar fi ucis șeful, soția acestuia și cei doi copii, după care a incendiat locuința familiei.

Nevinovat, după 46 de ani de închisoare. Fusese condamnat la moarte

Recent, Iwao Hakamada a fost declarat nevinovat de crima multiplă, la capătul unui proces intens mediatizat, care a stârnit dezbateri cu privire la aplicarea pedepsei capitale în Japonia, conform relatărilor The Guardian. Fost boxer profesionist, Hakamada a petrecut 46 de ani în închisoare, fiind cel mai longeviv deținut condamnat la moarte din lume, până la eliberarea sa din 2014, când noi dovezi au ieșit la iveală și a fost dispusă rejudecarea cazului. Pe parcursul detenției, el a afirmat constant că este nevinovat, acuzând că a fost forțat să mărturisească, iar echipa sa de avocați a susținut că poliția a fabricat dovezi împotriva sa.

Momentan, nu este clar dacă procurorii vor contesta verdictul de nevinovăție pronunțat recent de un tribunal japonez. Avocații lui Hakamada i-au îndemnat pe procurori să nu facă apel, subliniind că justiția a fost în cele din urmă restabilită. Agenția de presă Kyodo și alte surse media din Japonia au relatat intens despre acest caz, care continuă să atragă atenția atât la nivel național, cât și internațional, relatează The Guardian.

„De atât timp, purtăm o bătălie care a părut fără sfârșit. Dar de data aceasta, cred că se va rezolva”, a declarat Hideko, sora lui Iwao Hakamada, în vârstă de 91, înaintea verdictului.

Vreme crâncenă în ziua alegerilor. Estimările ANM pentru duminică

WhatsApp, două modificări revoluționare. Experiența utilizatorilor se schimbă radical

Procurorii au cerut din nou pedeapsa capitală

Deși procurorii au solicitat din nou pedeapsa cu moartea pentru Iwao Hakamada, experții juridici au indicat că inculpatul ar putea fi achitat, invocând precedentul altor patru procese din perioada postbelică a Japoniei, în care deținuții condamnați la moarte au fost ulterior exonerați. Aceste cazuri au ridicat semne de întrebare asupra corectitudinii și validității condamnărilor la moarte în Japonia.

Hakamada nu a fost prezent la decizia finală de joi, starea sa de sănătate deteriorându-se atât fizic, cât și mental în timpul decadelor de detenție. În timpul rejudecării procesului, sora sa l-a reprezentat, reflectând susținerea puternică a familiei pe parcursul lungului său calvar juridic. Cazul său a atras atenția asupra posibilelor abuzuri în cadrul sistemului judiciar japonez, având în vedere că el și-a menținut mereu nevinovăția.

Instanța și-a bazat hotărârea pe neîncrederea în probele furnizate de procurori, în special în ceea ce privește hainele pătate de sânge, despre care aceștia au susținut că le purta Hakamada în timpul crimei. Înalta Curte de la Tokyo a decis că există o mare probabilitate ca aceste haine să fi fost manipulate de anchetatori, fiind plasate într-un rezervor de miso la locul de muncă al inculpatului. De asemenea, testele ADN au demonstrat că sângele de pe haine nu aparține lui Hakamada, un element esențial care a contribuit la decizia de a rejudeca cazul.

Cum a scăpat de închisoare

Înalta instanță din Japonia a refuzat inițial redeschiderea cazului lui Iwao Hakamada, o figură centrală în dezbaterea privind abolirea pedepsei capitale în Japonia. Totuși, această decizie a fost anulată după ce instanța supremă a ordonat, în 2020, reconsiderarea cazului. Hakamada, care și-a menținut nevinovăția de la început, a mărturisit crimele doar după ce a fost supus unui interogatoriu pe care l-a descris ulterior drept brutal, implicând bătăi și alte forme de intimidare din partea poliției.

Cazul său a fost descris ca fiind emblematic pentru așa-numitul sistem de „justiție pentru ostatici” din Japonia, conform declarațiilor făcute de Teppei Kasai, ofițer de program pentru Asia la Human Rights Watch. Acesta a explicat că suspecții din Japonia sunt adesea obligați să mărturisească prin perioade lungi de detenție și presiune psihologică, inclusiv intimidare în timpul interogatoriilor. Acest sistem a fost aspru criticat de organizațiile internaționale pentru drepturile omului, care au subliniat necesitatea reformării sale.

În Japonia, deținuții condamnați la moarte sunt notificați cu doar câteva ore înainte de execuția lor, neavând posibilitatea de a lua legătura cu avocații sau cu familiile lor. Ultima lor conversație este, de obicei, cu un preot budist. Cu toate acestea, pedeapsa cu moartea continuă să fie susținută de o majoritate largă a populației japoneze; un sondaj din 2019 a arătat că 80% dintre respondenți consideră această pedeapsă necesară, în timp ce doar 9% susțin abolirea ei.