Maria Tănase - „Pasărea Măiastră” a rămas o femeie misterioasă până la capăt!

Maria Tănase - „Pasărea Măiastră”  a rămas o femeie misterioasă până la capăt! Maria Tănase și Constantin Brâncuși. Sursa foto: Arhiva EVZ

Maria Tănase - „Pasărea Măiastră” a rămas o femeie misterioasă până la capăt! Puțini ar fi crezut că o fetiță din Mahalaua Cărămidarilor va ajunge să devină un simbol al României.

Maria Tănase a avut o viață de film. A fost complexă precum un cocktail și spumoasă ca o șampanie. Evident și plină de mistere ca o pivniță mânăstirească plină de vinuri scumpe învechite în butoaie de calitate excepțională. Diplomația, politica, războiul, serviciile secrete dar și dragostea i-au pigmentat viața de aproape cinci decenii.

Maria Tănase - Mary cea cu vino-ncoace

Maria Tănase a văzut lumina zilei într-o gospodărie de mic negustor, ridicat din țărani olteni-ardeleni ajunși „pe procopseală” la București. Ion Tănase, ajutat de Ana Munteanu îngrijeau o mică livadă cu grădină. Din poame și flori potoleau foamea a trei copii, două fete și un băiat. Aurica și Franz erau mai mari, Maria, a treia. Aceasta s-a născut în Cărămidarii de Jos pe 25 septembrie 1913. Mahalaua, atestată pe malul drept al Dâmboviței prin 1782 nu mai există azi. Acum este Parcul Tineretului. Palatul Copiilor este și el o realitate contemporană. Mahalaua a căzut sub lama buldozerelor chiar în anii vieții Mariei.

În cimitirul din apropiere (posibil „La Trei Coceni”, conectat printr-un drum de cârciuma contrastelor Mandravela), a auzit primele jelituri de morți. A auzit trilurile păsărilor de grădină. La școală, la serbări uimea audiența cu glasul ei. Și totuși, viața nu a fost prea îngăduitoare cu Maria. A fost ospătăriță la un birt unde mai și cânta. Înamorată de un june doctor, respectivul „s-a cărat” când Maria i-a dat de înțeles că e însărcinaă. Avortul aproape că a ucis-o dar după ce a scăpat cu viață, n-a mai putut avea copii.

Ne puteți urmări și pe Google News

Deși „cam lată-n șolduri”, Maria ajunge să danseze ca Mary Athanasiu la Constantin Tănase și teatrul lui de pe Victoriei. Tănase s-a vrut „singurul Tănase de pe Afiș”. Maria ajunge apoi să cânte la localuri mai cu dichis și cu vad, la Coșna de exemplu, pe undeva pe Buzești, nu departe de Matache și Gara de Nord. Se zice că era la capătul străzii Munții Tatra de azi. Nimic din locul de azi nu mai amintește de vreema lansării Păsării Măiastre.

Maria Tănase - cântăreață, spioană, vânată de legionari și atacată de comuniști

Maria Tănase a fost descoperită la Coșna de Harry Brauner. Mai treceau pe acolo Constantin Brăiloiu, Camil Petrescu ori Liviu Rebreanu. Nu adorau să stea doar la „Capșa”. Așa se face că la 20 februarie 1938, Maria Tănase ajunge la Radio România, la Ora Satului. Imprimase deja la Casa de Discuri Columbia, a înregistrat și la Radio. Legionarii o persecută și din 1940 până în 1941 îi ard discurile.

Maurice Negre, un spion francez o abordează. Filat de Moruzov, apoi de Eugen Cristescu de la SSI, e arestat. Maria îl salvează și acceptă să coopereze. Așa se face că Maria Tănase care cântase la Paris, apoi la Expoziția Universală de la New York ajunge agent secret. Îl întâlnește pe Alfred de Chastellain un spion britanic la Taksim, unde Președintele Turciei o decorează și o va invita să stea permanent în țara sa. Maria însă refuză, avea sarcinile ei de a scoate România de lângă nemți și a o aduce lângă Aliați.

Iubită și iubitoare de bărbați, îl acceptă pe Clery Sachelarie, singurul ei soț

Clery Sachelarie a fost singurul soț legal al Mariei Tănase. Un avocat bogat, apoi lovit de naționalizare, o înțelege. Comuniștii o urmăresc în dosarul „Gaița” dar se pare că au nevoie de serviciile ei și Maria Tămase cântă în toată țara. E primită peste tot pe unde trece, niciun șef de regiune sau oraș comunist nu-i refuză nimic.

Fumatul în exces îi aduce blestemul cancerului care o lovește dur la Hunedoara în mai 1963. Ajunge la Fundeni unde află că mai are puțin de trăit. Se stinge la ora 14.00, pe 22 iunie 1963. Avea 49 de ani și multe de făcut. Evident. după ea, misterele au continuat să dăinuie.

 

Revista presei