Scandalul anticipat la Berlin pe tema imigrației arată că dreapta a destabilizat politica tradițională din Germania.

Partidele anti-imigrație și anti-Ucraina, câștigătoare în Germania

Chiar dacă SPD - partidul cancelarului german Olaf Scholz - a câștigat ieri încă un mandat pentru a domina parlamentul statului Brandenburg, e dificil să-l consideri câștigătorul autentic al alegerilor. Laurii ar trebui să le revină în schimb altor două formațiuni, luate la un loc: Alternative für Deutschland (AfD) și Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW).

Cu toate că AfD e considerat de extrema dreaptă, iar BSW de extrema stângă, cele două partide se aseamănă mai mult decât sunt dispuse să admită. Ambele sunt anti-establishment, anti-Ucraina și - esențial pentru Scholz și SPD - anti-imigrație.

Cum criminalitatea a luat amploare în toată țara, și în special cea comisă de imigranți, ambele partide și-au petrecut vara acuzând guvernul de la Berlin pe tema imigrației. Două atentate teroriste comise în ultimul trimestru de solicitanți de azil respinși le-au întărit partidelor argumentele în favoarea combaterii imigrației și întețirii deportărilor.

AfD și BSW, pregătite să câștige alegerile d eanul viitor

La scrutinul de ieri AfD a ieșit pe locul doi cu aproape 30%, la o diferență de un pic peste 1% de SPD. BSW, deși fondat abia cu nouă luni în urmă, a obținut un impresionant 13%. Cele două formațiuni au evoluat similar de bine și la alegerile statale din Saxonia și Turingia de la începutul lunii, plasându-se astfel bine și pentru alegerile federale de la anul.

Cu numai 12 luni până la scrutinul general, succesul AfD și BSW la cele două extreme ale spectrului politic german pune o mare presiune pe partidele establishment-ului de la Berlin.

Conform sondajelor AfD ar ajunge al doilea partid din țară, cu 19%, dacă alegerile ar avea loc acum, iar BSW ar obține 10%. Iar dacă aproape o treime din locurile din parlament vor fi obținute de partide anti-imigrație, chestiunea va fi mult mai dificil de ignorat de către celelalte partide.

Politica tradițional laxă a Germaniei în privința imigrației este o moștenire directă și de înțeles a trecutului ei nazist. Culmea acesteia a fost atinsă în 2015, când cancelarul Angela Merkel a deschis granițele pentru aproape 1,3 milioane de solicitanți de azil - în decursul unei singure veri. În cursul următorilor nouă ani numărul acestora a crescut la vreo 3 milioane.

Partidele din Germania s-au angajat să nu colaboreze cu AfD. Deocamdată

Însă acele vremuri s-au dus. AfD, în primul rând, și-a propus să pedepsească CDU-ul conservator - cotat de sondaje acum drept câștigătorul următoarelor alegeri - pentru politica de imigrație a lui Merkel cât s-a aflat la cârma partidului.

Pentru a-l contracara actualul lider al CDU, Friedrich Merz, a început să-l strângă cu ușa pe Scholz, refuzând să participe la întrunirea convocată luna aceasta de cancelarul panicat pe tema migrației dacă nu acceptă o respingere necondiționată a tuturor solicitanților de azil care se prezintă la frontieră. Într-o tentativă de a ușura presiunea la care e supus, Scholz a simțit recent nevoia să introducă la graniță controale, o măsură controversată.

Până acum partidele germane s-au angajat să nu colaboreze niciodată cu AfD, date fiind pozițiile lui extremiste. Dar pe măsură ce sprijinul electoral al AfD crește, și cu procentul pe care-l poate obține deja, mesajul lui dur despre imigrație va deveni tot mai greu de ignorat. Scandalul anticipat la Berlin pe tema imigrației arată că AfD a reușit deja să destabilizeze politica tradițională germană. Și, pe măsură ce alegerile se apropie, lucrurile cu siguranță se vor complica și mai mult.

(Articol de Lisa Haseldine, The Telegraph; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)