Doar 37 din cei 720 de deputați din noul Parlament European au o origine etnică diversă, potrivit datelor centralizate de Euronews.

Noului Parlament European îi lipsește diversitatea etnică

Noului Parlament European îi lipsește diversitatea, după cum arată datele colectate de Euronews. Aproximativ 37 din cei 720 de europarlamentari recent aleși au o origine diversă, adică aproape același număr ca în 2019, când au avut loc alegerile europene anterioare.

Ne uităm la legiuitorii care s-au născut într-o țară din afara UE sau unde unul dintre părinții lor era străin, sau cei care reprezintă o minoritate, cum ar fi etnicii maghiari din România.

În mandatul 2019 - 2024, Regatul Unit (care a părăsit Uniunea Europeană în 2020) a avut cel mai mare număr de europarlamentari ai minorităților etnice (șapte din 73 de locuri), urmat de Franța (șase din 79 de locuri).

La alegerile europene din iunie 2024, Franța a ales cei mai „diverși” europarlamentari (zece din 81), urmată de Suedia (cinci din 21). Germania și România au votat fiecare pentru trei legislatori cu o origine diferită.

Este nevoie de o mai mare incluziune

Un purtător de cuvânt al Rețelei Europene împotriva Rasismului (ENAR) a declarat pentru Euronews că lipsa unei reprezentări semnificative în Parlament „întărește concluziile noastre că această instituție nu reflectă diversitatea populației europene. Această tendință evidențiază nevoia urgentă de incluziune și reprezentare mai mare în structurile politice ale UE”.

Deja în 2019, ENAR a spus că, în timp ce minoritățile rasiale și etnice reprezintă cel puțin 10% din populația Uniunii Europene, acestea au reprezentat aproximativ 36 (5%) din numărul total de 751 de europarlamentari aleși. Această cifră a fost redusă la 4% după ce Marea Britanie a părăsit blocul. Bruxelles - sediul Parlamentului UE - este una dintre cele mai diverse zone etnice din lume, cu aproximativ 184 de naționalități diferite reprezentate.

Partidele, responsabile pentru o mai bună reprezentare a minorităților

Printre legislatorii francezi se numără Arash Saeidi (GUE/NGL), născut în Iran. Saeidi, ales în numele partidului de stânga La France Insoumise, a declarat pentru „Euronews” că „nu este surprins” de cifre, deoarece alegerile europene au loc la nivel național, unde panorama este similară.

„Franța nu este printre cele mai proaste țări, dar este responsabilitatea partidelor naționale să se asigure că există o reprezentare mai bună”, a spus el.

Franța numără, de asemenea, printre europarlamentarii săi trei legislatori din Réunion și Guadelupa, departamentele sale externe. Țări precum Olanda, care are și ea teritorii de acest tip, nu au în delegație niciun legislator din zona Caraibe a Regatului lor.

Europarlamentara franco-palestiniană Rima Hassan (GUE/NGL) a fost aleasă în iunie și anterior a lucrat ca avocat și activist pentru drepturile omului.

Rasism sistemic în Parlamentul European

Așa cum a declarat pentru Euronews, „subreprezentarea politică a cetățenilor europeni pe principii rasiale ar trebui să ne îngrijoreze, deoarece reflectă consecințele – printre multe altele – ale rasismului sistemic pe care îl denunțăm de ani de zile, dar pe care mulți lideri politici încă fac eforturi să îl abordeze.”

„Lupta împotriva discriminării rasiale trebuie să includă o proporție mai mare de candidați din minorități, care sunt cel mai bine plasați pentru a ridica problema antirasismului la toate nivelurile de reprezentare politică, întărind astfel legitimitatea democratică”, a adăugat el.

Belgia este una dintre cele opt țări care au un singur europarlamentar de origine extracomunitară: Assita Kanko (ECR), care s-a născut în Burkina Faso. Ea a intrat în Parlamentul UE în 2019 și a fost realeasă în iunie. Zece state membre, printre care Portugalia, Malta și Irlanda, nu au ales legiuitori cu o etnie diferită.

Eforturi pentru diversitate în noul Parlament European

În 2021, consiliul Parlamentului - care include președintele și vicepreședinții săi - a fost de acord să facă administrația în sine mai diversificată. Pentru a atinge acest obiectiv în 2024, consiliul de administrație a aprobat o foaie de parcurs de doi ani cu repere ambițioase privind dizabilitățile, problemele LGBTIQ+ și diversitatea rasială și etnică.

Unul dintre obiectivele luptei împotriva rasismului este promovarea diversității etnice în rândul personalului parlamentar. Un purtător de cuvânt al Parlamentului a declarat pentru Euronews că toți membrii personalului care se alătură acum instituțiilor „primesc informații extinse despre diversitate și incluziune prin briefinguri”.

Problema diversităţii depăşeşte însă Parlamentul, a spus ENAR în analiza sa asupra legiuitorilor aleşi în mandatul 2019-2024. „Comisia Europeană are un personal de peste 33.000 de oameni și are putere reală în elaborarea politicilor europene, dar nu publică date despre diversitatea rasială și nici nu implementează acțiuni pozitive pentru a îmbunătăți reprezentarea.”

Prezență feminină redusă

Într-o scrisoare trimisă Comisiei viitoare, peste 130 de organizații ale societății civile – inclusiv Amnesty International și Human Rights Watch – au cerut ca egalitatea și nediscriminarea să fie incluse ca priorități centrale în activitatea lor pentru următorii cinci ani.

Noul Parlament a înregistrat și cea mai mare scădere procentuală a reprezentării feminine, de la primele alegeri directe din 1979. Femeile vor reprezenta 38,5% dintre europarlamentari, -277 din 720-, cu 2,1% mai puțin decât în legislativul anterior, când ocupau 46% din locuri.

Potrivit purtătorului de cuvânt, Grupul la Nivel Înalt pentru Egalitatea de Gen și Diversitatea din Parlamentul European își va relua activitatea în următoarea legislatură, „continuând cu aplicarea integrării perspectivei de gen în activitățile, structurile și organele Parlamentului”.

(Autor: Cynthia Kroet, Euronews; Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMANIA)