Veniturile încasate la buget au crescut constant în ultimii doi ani. Evoluția s-a menținut și în primul semestru din 2024, când ANAF a stabilit un record istoric de colectare. Cu toate acestea, valoarea totală a veniturilor este sub țintele stabilite de Ministerul Finanțelor, iar deficitul bugetar crește mai repede decât estimările.

Cu ocazia recentelor proteste generate de măsurile de digitalizare puse în aplicare de Ministerul Finanțelor – în principal de eFactura și eTVA –, Marcel Boloș, a readus în prim-plan argumentul diferenței dintre sumele încasate din taxele pe valoarea adăugată și cele preconizate de minister.

Boloș a invocat în acest sens reforma fiscală inclusă în PNRR. Aceasta prevede reducerea diferenței de âncasare de TVA cu 5% pe an, respectiv cu 15% în următorii trei. Dacă s-ar aplica, România ar ajunge de la nivelul record pe care îl înregistrează în rândul statelor membre UE, de 35%, la undeva la 20%. Tot mare, raportat la media UE, care era de 5,4%, la nivelul anului 2021, dar totuși în scădere.

Nu este însă singurul deficit de colectare cu care se luptă Finanțele. Mai există și cel la încasarea contribuțiilor sociale. Care, conform ministrului, a fost în 2022 de 52 de miliarde de lei. La acesta se mai adaugă și cel aferent impozitului pe venit – alte 19 miliarde de lei. Potrivit lui Boloș, suma totală este de peste 100 de miliarde de lei care nu ajung la bugetul statului.

Care a fost situația anul trecut

Valoarea este „consistentă”, după a precizat ministrul Finanțelor. Motiv pentru care am aruncat o privire mai atentă asupra structurii veniturilor la bugetul statului.

Astfel, conform „Raportului privind execuția bugetară finală pe anul 2023”, realizat de Ministerul Finanțelor, la capitolul „Veniturile bugetului general consolidat” figurează:

- Impozitul pe profit, cu un grad de realizare de 88% față de planul stabilit de Finanțe.

- Impozitul pe salarii și venit, cu 107,6%.

- Impozitele pe taxe de proprietate, cu 73,1%.

- TVA, cu 91,7%.

- Accize, cu 96,8%.

- Contribuții de asigurări, cu 97,8%.

- Venituri nefiscale, cu 88,2%/

- Sume de la UE, PNRR și donații, cu 111%.

- Alte venituri, cu 90,8%.

În total, veniturile încasate la buget au însumat anul trecut 520,6 miliarde de lei. Adică, aproape o treime (32,4%) din PIB. Iar gradul de realizare a fost de 96,2%, tot raportat la estimările anuale.

Per total, nu sună rău, însă planurile ministerului, respectiv ale guvernului, sunt mai ambițioase. Conform documentului citat, nu s-au încadrat în țintele fixate încasările din veniturile fiscale, din contribuțiile de asigurări și din veniturile nefiscale. Cauza principală – încetinirea creșterii economice la 2,1%. Peste așteptări au fost doar veniturile realizate din sumele venite de la UE.

Clasamentul din punct de vedere al ponderii în totalul veniturilor încasate la buget a fost următorul:

- Contribuțiile de asigurări, cu 30,5%.

- TVA, cu 20%.

- Sume primite de la UE, PNRR și donații, cu 13%.

- Venituri nefiscale, cu 8%.

- Alte venituri, cu 7,9%.

- Impozitul pe salarii și venituri, cu 7,8%.

- Accize, cu 7,2%.

- Impozitul pe profit, cu 5,6%.

Conform raportului Ministerului de Finanțe, veniturile la buget au crescut în valoare totală cu 13,6%, respectiv cu aproximativ 60,4 miliarde de lei.

Cum stăm cu diferențele la colectare

Revenind la deficitul de TVA semnalat de Boloș, anul trecut încasările aferente au fost de 104,33 miliarde lei. În creștere cu 10,9% față de cele înregistrate în 2022. Dar mai mici cu 9,46 miliarde lei raportat la ținta fixată de Finanțe.

Și în cazul contribuțiilor sociale, s-a înregistrat o majorare de 13,4%, ajungându-se la o valoare de 158,66 miliarde lei. Mai mică însă cu 3,53 miliarde lei față de cât preconiza programul anual.

La impozitul pe venit s-a consemnat cel mai mare salt, de 19,9%, valoarea încasărilor fiind de 40,41 miliarde lei și mai mare cu 2,84 miliarde lei față de valoarea preconizată.

Dacă aruncăm o privire și asupra Raportului de execuție bugetară din 2022 vedem că:

- Încasările TVA crescuseră cu 18,6%, ajungând la 94,09 miliarde lei. Dar mai puțin cu 1,14 miliarde lei raportat la plan.

- Aportul contribuțiilor sociale se majorase cu 9,7%, la o valoare totală 139,92 miliarde lei. Ți acestea sunt în minus cu 1,74 miliarde de lei, față de ținta prevăzută.

- Impozitul pe venit înregistrase din nou un salt, de 20,3%, ajungând la 33,71 miliarde lei. Gradul de realizare a fost de 101,6% față de programul stabilit.

Dacă în cazul TVA-ului și al contribuțiilor sociale diferența este clară, în cel al impozitului pe venit se înregistrează doi ani consecutivi pe plus.

Situația veniturilor la buget în prima jumătate din 2024

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, pe primul semestru din 2024, veniturile totale încasate la buget au fost de 275,5 miliarde de lei. Raportat la perioada similară din 2023, se înregistrează o creștere de 13,5%.

Aportul cel mai mare a venit, ca și anul trecut, de la contribuțiile de asigurări, cu 92,75 miliarde de lei. Este cu 20,8% mai mult față de 2023. TVA-ul se menține pe locul doi în topul valorii, cu 57,10 miliarde de lei, în creștere cu 17,3%.

Veniturile nefiscale au contribuit cu 26,64 miliarde de lei (+19,5%). Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 21,12 miliarde de lei (+19,7%). Accizele au adus la buget venituri de 19,63 miliarde de lei (+10,8%). Fondurile UE, PNRR și donații au cotizat cu doar 19,15 miliarde de lei, în scădere cu 11,7%. Impozitul pe profit a înregistrat din nou cea mai mare creștere, de 22%, încasările ajungând la 15,54 miliarde de lei.

Boloș este mândru, ANAF bate recorduri

În iulie, ministrul Finanțelor a anunțat victorios pe contul său de social media că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) „a depăşit un prag istoric de venituri” în ceea ce privește încasările. Potrivit acestuia, gradul de colectare este de peste 100%.

Conform ANAF, pe primul semestru din 2024, nivelul a fost de 100,6%. Suma colectată a fost de 218,55 miliarde de lei. Adică mai mare cu 33,04 miliarde față de perioada similară din 2023. Dar și cu 1,21 miliarde față de planul stabilit de Ministerul Finanțelor.

Potrivit sursei citate, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de contribuțiile de asigurări colectate, respectiv CAS, cu un plus 8,33 miliarde (38,3%), și CASS, cu +6,64 miliarde (13,9%). TVA-ul figurează și el în top, cu mai mult de 6,58 miliarde (+15,6%). La fel și impozitul pe profit cu +2,78 miliarde (21,8%).

O lună mai târziu, în iulie, valoarea colectată de ANAF a crescut la 264,5 miliarde. Cu 2,1 miliarde mai mult decât ținta Finanțelor.

Ciolacu negociază la Bruxelles

Veștile sunt bune, însă nici deficitul bugetar nu stă pe loc. La finalul primului semestru a ajuns la 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,6% din PIB. Față de doar 2,32% cât înregistra în iunie trecut și când era de „doar” 37,21 miliarde.

Problema este agravată de faptul că ținta de deficit pentru 2024 asumată de guvern este de 5% din PIB. Valoarea aferentă este aproximativ 87 de miliarde de lei. Iar ea fost atinsă în proporție de peste 73% încă din primele șase luni. Mai mult însă, evoluția este accelerată – la șapte luni deficitul bugetar a ajuns la 4,02% din PIB, respectiv la 71.04 miliarde de lei. Ceea ce face mai mult ca sigur ca pragul de 5% să fie depășit cu mult până la finalul anului

Motiv pentru care premierul Ciolacu s-a deplasat recent la Bruxelles pentru discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Unul dintre subiectele centrale a fost negocierea unui nou acord de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB. Dar în următorii șapte ani – potrivit premierului este vorba de o „reducere graduală”, menită să nu blocheze creșterea economică a României.

Premierul nu este mulțumit

Cu ocazia conferinței de presă de la Bruxelles, Ciolacu l-a admonestat în direct pe ministrul Boloș. Motivul – ineficiența măsurilor de colectare a arieratelor, care însumează 175 de miliarde de lei. „Nu putem ca unii să plătească, și alții să nu plătească. Nu pot să cer să vin cu taxe noi cât timp am arierate de aproape 8% din PIB de colectat. Nu pot sa cer să vin cu taxe noi atâta timp cât am 10% din PIB evaziune fiscală”, a declarat premierul.

O declarație care, dincolo de faptul că recunoaște o realitatea economică, are și un ușor iz electoral. Mai ales că a fost urmată de asigurarea premierului că „nu vine apocalipsa și nu vin taxe”. Mesajul este îmbucurător pentru români și pentru mediul economic, dar deficitul continuă să crească.