Kamala Harris, candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale și actual Vicepreședinte al SUA, a anunțat că un pilon esențial al măsurilor economice propuse în programul său electoral îl reprezintă plafonarea prețurilor. Harris recunoaște astfel beneficiile unei astfel de măsuri asupra populației. Plafonarea prețurilor la alimente, dar și la energie și la RCA a fost introdusă în România de PSD a fost criticată de partenerii de coaliție ai social democraților, PNL, ca fiind o măsură ”comunistă”.

Măsura de plafonare a prețurilor, introdusă de PSD, și-a demonstrat deja eficacitatea în țara noastră și a contribuit la stabilizarea prețurilor, eliminarea practicilor abuzive ale corporațiilor, reducerea inflației și creșterea nivelului de trai. De altfel, aceste măsuri nu au afectat afacerile producătorilor sau marilor retaileri. Mai mult, s-au dovedit pârghii eficiente de creștere a consumului, care reprezintă, pe partea de utilizare a PIB, principalul motor al creșterii economice în România.

Faptul că astfel de măsuri sunt pe agenda Kamalei Harris, considerată drept cea mai liberală figură a partidului care apără principiile acestui curent politic în Statele Unite, contravine criticilor lansate de liberali, în special de fostul premier Florin Cîțu, de măsuri ”comuniste”.

În România, toate produsele la care statul a plafonat adaosurile comerciale s-au ieftinit, iar afacerile retailerilor nu au avut de suferit

Pentru a susține plafonarea, Kamala Harris a subliniat diferenţa dintre preţurile corecte într-o piaţă competitivă şi preţurile exagerate, fără legătură cu costurile reale de producţie, afirmând că americanii pot vedea această diferenţă în facturile lor de la magazin. Ea a anunțat va colabora cu Congresul pentru a promova prima interdicție federală privind „creșterea prețurilor corporative” la alimente prin stabilirea unor reguli clare, astfel încât corporațiile „să nu poată exploata pe nedrept consumatorii pentru a obține profituri corporative excesive” din alimente de bază.

O altă măsură vizează o reglementare mai strictă a fuziunilor și consolidării propuse printre cei mai mari producători de alimente. Intenția lui Harris de a schimba dinamica industriei alimentare a venit la mai puțin de 24 de ore după ce Mars, producătorul strâns de Snickers și Skittles, a preluat Kellanova, producătorul Pringles pentru 36 de miliarde de dolari. Fuziunea celor două companii alimentare se clasează pe locul secund ca importanță după Heinz/Kraft.

Marile companii din America au criticat planurile candidatului la președinție, avertizând că ar putea avea rezultate adverse, între care și o penurie de produse la raft. O reacție similară a existat și în România, însă realitatea a dovedit contrariul.

Plafonarea prețurilor la alimentele de bază, gaze și energie, măsuri implementate la inițiativa PSD, au avut ca efect direct stabilizarea prețurilor. Iar în cazul produselor alimentare de bază, consumate, potrivit statisticilor, de peste jumătate dintre familii, costurile suportate de români sunt semnificativ mai mici comparativ cu valorile înregistrate înainte de măsura luată de Guvernul Ciolacu de plafonare a adaosului comercial. Acest lucru s-a concretizat în faptul că, potrivit Eurostat, România a înregistrat în luna iunie cea mai mare creştere anuală a vânzărilor din comerţul cu amănuntul din UE. De asemenea, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în primul semestru al acestui an, comerțul privat a crescut cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, aceasta fiind a treia cea mai mare valoare din ultimul deceniu.

În plus, activitatea marilor companii nu a fost afectată. Un exemplu este cel al Carrefour România, care a lansat în luna mai o primă etapă a platformei de reduceri  la produsele de bază, iar acum a prelungit campania și a extins numărul de articole cu discount cu 500 de produse, ajungând la un total de peste 1700 de produse.