România. Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că, începând cu data de 8 august 2024, Consiliul de Administraţie a hotărât să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, de la nivelul anterior de 6,75% pe an.

BNR scade dobânda

Banca Naţională a României a decis să reducă rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi pe cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an. Totodată, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit vor fi menţinute.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă în iunie 2024, ajungând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în mai. Această reducere se datorează scăderilor în dinamica inflaţiei de bază şi a preţului combustibililor, deşi impactul a fost parţial contrabalansat de creşterea preţului gazelor naturale.

Rata inflației, motivul pentru care BNR scade dobânda

Comparativ cu luna martie, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere mai accentuată în iunie decât se anticipase, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal datorită ieftinirii semnificative a energiei în întregul trimestru II, în special a gazelor naturale. Aceasta a fost influenţată de modificările legislative aplicate începând cu luna aprilie, dar şi de continuarea scăderii preţurilor alimentelor.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a accelerat descreşterea în trimestrul II, depăşind previziunile, ajungând la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024. Această decelerare a fost determinată de efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, influenţată şi de scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi de reintrarea pe un trend uşor descrescător a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Totuşi, au existat şi influenţe moderate în sens opus, generate de majorările costurilor unitare cu forţa de muncă din primele luni ale anului, transferate parţial asupra preţurilor de consum, pe fondul unei cereri robuste de bunuri.

În iunie 2024, rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a scăzut la 5,3%, de la 6,7% în martie 2024. De asemenea, rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 7,2% în iunie, de la 8,5% în martie 2024. În acelaşi interval, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut la 7,3%, de la 8,3%. Activitatea economică a crescut cu 0,7% în trimestrul I 2024, sub aşteptări, ceea ce a dus la o restrângere a excedentului de cerere agregată, contrar aşteptărilor iniţiale.

PIB a înregistrat și el scăderi anul acesta

În comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB-ului s-a diminuat semnificativ în trimestrul I 2024, ajungând la 0,5%, față de 3% în trimestrul precedent. Această scădere a fost cauzată în principal de reducerea drastică a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, care în trimestrul IV 2023 atinsese un nivel de două cifre foarte ridicat. În contrast, consumul gospodăriilor populației a continuat să accelereze în termeni anuali, conform precizărilor BNR.

De asemenea, evoluția exportului net a accentuat influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul unei creșteri ușoare a diferenței dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanței comerciale și-a mărit marginal dinamica anuală, în timp ce deficitul de cont curent și-a redus considerabil ritmul față de trimestrul precedent. Aceasta a fost influențată în mare parte de creșterea accelerată a excedentului balanței veniturilor secundare, în special datorită intrărilor de fonduri europene în contul curent.

Economia, în ușoară creștere, în al doilea trimestru din 2024

Cele mai recente date sugerează o creștere economică mai robustă în trimestrul II 2024 decât s-a anticipat inițial, reflectând o creștere notabilă a PIB-ului comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În aprilie și mai, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto au accelerat în termeni anuali față de trimestrul precedent. De asemenea, producția în industria prelucrătoare a înregistrat o ușoară revigorare, iar dinamica volumului lucrărilor de construcții a revenit în teritoriul pozitiv, după o scădere semnificativă în primele trei luni ale anului. Cu toate acestea, importurile de bunuri și servicii au continuat să crească mai rapid decât exporturile, accentuând deficitul comercial și de cont curent în primele două luni ale trimestrului II comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, numărul angajaților din economie a scăzut semnificativ în luna mai, după o creștere considerabilă în aprilie, iar rata șomajului BIM a crescut gradual în perioada aprilie-iunie, ajungând la 5,5%, sub media de 5,6% din a doua jumătate a anului trecut. Sondajele de specialitate din iulie au indicat intenții de angajare mai moderate pe termen scurt decât în trimestrul precedent și un deficit de forță de muncă în scădere, comparativ cu creșterea raportată de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală a salariului brut nominal și a costului unitar cu forța de muncă din industrie au scăzut în perioada aprilie-mai, deși au rămas la niveluri înalte.

Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecu

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat o scădere în prima decadă a lunii iulie, influențate de decizia BNR de a reduce rata dobânzii-cheie și dobânzile la facilitățile permanente, după care au rămas stabile. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au reintrat pe o traiectorie descendentă la începutul lunii și au continuat astfel, urmând tendințele din economiile avansate și regiune, în contextul revizuirii așteptărilor investitorilor privind evoluția ratei dobânzii Fed și impactul asupra apetitului global pentru risc. În această perioadă, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie, stabilizându-se ulterior, pentru ca la finalul intervalului să crească din nou la valorile mai ridicate observate în trimestrul II, pe fondul volatilității piețelor financiare internaționale, inclusiv datorită escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

În același timp, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, cu componenta în lei continuând să-și accelereze creșterea, în special datorită evoluțiilor înregistrate pe segmentul societăților nefinanciare. Ritmul de creștere al creditului în valută a continuat să fie ușor ascendent, dar fluctuant. Astfel, ponderea componentei în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a urcat la 69,1% în iunie, față de 68,8% în mai. În acest context, BNR a decis în iulie să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7% pe an, nivel care fusese menținut nemodificat din ianuarie anul trecut.