Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României încă din 2018, din cauza neconformării la normele UE privind sectorul apă-canalizare, respectiv apele urbane reziduale. Acest lucru ar putea duce la sancțiuni financiare de până la 10,34 miliarde de euro pe an pentru țara noastră.

Acces limitat la servicii de apă-canalizare, mult sub media UE

Progresul lent înregistrat în ultimii 15 ani a lăsat România cu un acces limitat la servicii publice de apă-canalizare, mult sub media europeană. Discrepanțele dintre mediul urban și cel rural sunt semnificative, afectând în mod inechitabil comunitățile defavorizate și cu venituri reduse. Un audit recent realizat de Curtea de Conturi evidențiază lipsa unei strategii integrate și coerente în sectorul apei, cu responsabilități fragmentate între multiple ministere și autorități publice, fără un lider coordonator clar.

Politicile publice existente nu au obiective și indicatori bine definiți, fiind monitorizate superficial și neevaluate adecvat, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența implementării lor. Raportul Curții de Conturi subliniază că, deși sectorul apei și canalizării face parte din mai multe politici publice, acestea nu oferă o viziune strategică integrată pe termen mediu și lung. Multe dintre aceste politici sunt fie învechite, fie nu sunt asumate și urmărite corespunzător la nivel guvernamental.

Un alt aspect problematic este cadrul instituțional complex și fragmentat al sectorului de apă din România. Responsabilitățile privind politicile publice sunt distribuite între mai multe ministere și autorități publice, fără a exista un coordonator strategic la nivel guvernamental. Deși un grup de lucru interministerial a fost constituit în 2022 pentru a accelera conformarea cu directivele europene, progresul realizat până acum este insuficient pentru a asigura implementarea unei strategii coerente și comprehensive.

Deficiențe în prioritizarea proiectelor de investiții

Selecția și prioritizarea proiectelor de investiții finanțate de la bugetul de stat au fost realizate cu rigoare redusă, arată un raport al Curții de Conturi. Criteriile stabilite prin acte normative nu au asigurat o selecție obiectivă și imparțială a investițiilor. Această transparență insuficientă a generat dezbateri publice și a pus la îndoială obiectivitatea criteriilor de repartizare a sumelor în cadrul programelor de investiții, cum ar fi programul Anghel Saligny și PNDL.

Investițiile realizate în acest sector sunt considerabile, totalizând aproximativ 7 miliarde de euro, însă necesarul este mult mai mare, fiind estimat la peste 24,5 miliarde de euro, cu unele estimări recente ajungând la peste 30 miliarde de euro.

Între 2007 și 2022, circa 61% din aceste investiții au fost finanțate prin programe UE, iar restul prin bugetul național, majoritatea prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Între 2021 și 2028, doar puțin peste 30% din necesar va fi acoperit, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru dezvoltarea viitoare a sectorului de apă.

În concluzie, sectorul de apă-canalizare din România se confruntă cu provocări majore și riscuri financiare semnificative din cauza neconformării cu normele UE. Lipsa unei strategii integrate și a unei coordonări eficiente la nivel guvernamental, alături de necesarul uriaș de investiții, subliniază urgența unor măsuri decisive pentru a evita sancțiunile financiare și pentru a asigura accesul echitabil la servicii publice de calitate pentru toți cetățenii.

Lipsa unei strategii coerente și viziuni integrate

România se confruntă cu deficiențe majore în gestionarea serviciilor publice de apă și canalizare, conform unui raport recent al Curții de Conturi. Aceste deficiențe pun în pericol conformarea la cerințele Uniunii Europene și pot atrage sancțiuni financiare de peste 10 miliarde de euro pe an.

Unul dintre aspectele critice subliniate în raport Curții de Conturieste absența unei strategii integrate și coerente pentru sectorul apă-canalizare. Țintele asociate acestui domeniu, stipulate în Tratatul de aderare la UE, nu au fost clar definite și nu au fost transpuse în documente strategice asumate la nivel guvernamental. Aceste documente ar fi trebuit să includă calendare de implementare cu faze și termene clare, obiective precise și rezultate așteptate.

În lipsa acestor elemente, politicile publice în domeniu nu au avut ținte SMART (specifice, măsurabile, realizabile, realiste, încadrate în timp), ceea ce face imposibilă cuantificarea efectelor obținute în urma implementării acestora.

Monitorizarea și evaluarea inconsistente 

Politicile publice din sectorul de apă au fost monitorizate superficial și inconsecvent. Raportul subliniază că rezultatele implementării acestor politici nu au fost evaluate adecvat, ceea ce este confirmat și de experții Băncii Mondiale. Aceștia au observat că „absența monitorizării și evaluării (M&E) și a unui mecanism corectiv s-a dovedit dăunătoare”. În prezent, monitorizarea se limitează la raportarea către Comisia Europeană la fiecare doi ani, fără a include o evaluare critică a rezultatelor obținute și a nerealizărilor.

Disfuncționalități în exploatarea sistemelor de apă-canalizare

Analiza implementării proiectelor de investiții în sectorul de apă relevă probleme de disfuncționalitate și ineficiență în exploatarea sistemelor. Au fost identificate întârzieri semnificative în finalizarea infrastructurii, nepreluarea sistemelor de către operatori și funcționarea acestora la capacități reduse. Supradimensionarea sistemelor de epurare în raport cu numărul de locuitori și proiectarea inadecvată a sistemelor de alimentare cu apă sunt alte probleme critice.

Gestionarea ineficientă a resurselor, inclusiv pierderile de apă și branșările clandestine, afectează sustenabilitatea serviciului și calitatea sistemelor de apă și canalizare.

Neconformarea la termenele UE

România nu a respectat termenele de conformare stabilite în Tratatul de aderare la UE și în legislația europeană.

Termenul pentru conformarea privind calitatea apei potabile, stabilit pentru 31 decembrie 2015, nu a fost respectat complet, existând în continuare situații de neconformare.

De asemenea, termenul pentru colectarea și tratarea apelor urbane reziduale, fixat pentru 2015 pentru aglomerările mai mari de 10.000 locuitori și 2018 pentru aglomerările între 2.000 și 10.000 locuitori, nu a fost respectat, ducând la declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană în 2018.

Necesitatea unei viziuni strategice pe apă-canalizare

Curtea de Conturi subliniază că procesul de selecție a proiectelor de investiții nu are la bază priorități strategice clar definite. Proiectele sunt adesea supuse influențelor politice, iar prioritizarea investițiilor este influențată de programul electoral al primarilor locali. Deși propunerile de investiții sunt supuse consultării publice, acestea sunt rareori modificate în funcție de feedbackul primit.

Raportul Curții de Conturi evidențiază necesitatea unei abordări strategice și integrate în sectorul apă-canalizare din România. Este imperativă definirea unor obiective clare și SMART, monitorizarea consistentă și evaluarea riguroasă a politicilor publice. De asemenea, selecția și prioritizarea proiectelor de investiții trebuie să fie transparente și obiective, bazate pe nevoi reale și criterii clare.

În lipsa acestor măsuri, România riscă sancțiuni financiare severe și continuarea disfuncționalităților în furnizarea serviciilor publice de apă și canalizare. Investițiile în acest sector sunt esențiale nu doar pentru conformarea cu cerințele UE, ci și pentru asigurarea unui acces echitabil și de calitate la aceste servicii pentru toți cetățenii, indiferent de zona în care locuiesc.

Îmbătrânirea populației și rezistența la schimbare

Un alt factor care contribuie la problemele din sectorul de apă este îmbătrânirea populației, în special în mediul rural. Acest segment al populației este mai reticent la schimbare și preferă metodele tradiționale de aprovizionare cu apă, ceea ce duce la o conectare redusă la sistemele centralizate.