Și Nicolae Ceaușescu putea să fie păcălit. Momentele în care a fost driblat cu succes

Metrou. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Și Ceaușescu putea fi păcălit. Dictatorul în general ținea la opiniile lui. Și totuși, în anumite ocazii, el a putut fi păcălit.

Nicolae Ceaușescu obișnuia să decidă repede și de multe ori arbitrar. Îl ajuta în acest sens și consoarta lui. Au rămas însă unele episoade, povestite de apropiați când putem spune că a fost păcălit. Sau poate s-a lăsat păcălit.

Ceaușescu păcălit la demolări cu macaraua. Mama sa a salvat biserica din Dorobanți

Ceaușescu, în anii 80, începuse să sistematizeze Capitala. Nu voia să audă de planuri, deși politica de partid și de stat era planificată riguros, deși nu întotdeauna realist.  Mai exact, când i se spunea că trebuia făcut un plan de demolări, Ceaușescu spunea că e pierdere de timp Fostul primar la Capitalei, generalul Constantin Olteanu, cunoscut drept un apropiat al Elenei Ceaușescu a povestit că uneori, dictatorul spunea...„demolați până la macaraua aia”. El ca primar, ordona să se mute macaraua mai aproape pentru a mai salva din vechiul București.

Alexandra Ceaușescu era credincioasă. Familia Ceaușescu era de mici proprietari iar Andruță, tatăl lui Ceaușescu fusese la un moment dat și primar, spune nepotul lui, Emil Bărbulescu, azi decedat. Preoții de la biserica din Dorobanți, unde părinții lui Ceaușescu mergeau duminica a fost salvată de la demolare (în apropiere de Colegiul Caragiale) prin construirea unor clădiri înalte în jurul ei și prin alimentarea cu căldură printr-o conductă derivată de la punctul termic. Evident, numele lui Ceaușescu nu trezea verificări când venea cineva în numele lui.

Tragedie în fotbalul românesc. A murit un fost fotbalist cunoscut în Liga I. Avea doar 40 de ani

Formula de calcul care arată cu cât cresc pensiile, în funcție de anii de muncă

Ceaușescu, escalatoarele, stațiile Victoriei și Romană

Ceaușescu nu prea era la curent cu tehnologia. Când i s-a spus că trebuiau aprobate „escalatoare”, el s-a enervat întrebând ce să faci cu excavatoarele în subteran. I s-a spus că escalatoarele erau scările rulante. Ceaușescu nu a fost de acord, susținând că  oamenii se îngrașă (mai mult, opinia „Savantei”) iar stațiile de metrou nu sunt prevăzute toate cu escalatoare sau scări rulante, Cel mult, sunt la stațiile nod de cale, precum Victoriei, Unirii, Eroilor (la magistrala 5, inaugurată recent). În unele cazuri, după 1989, s-au introdus lifturile.

Pentru linia Gara de Nord - Victoriei, Ceaușescu a dorit să dărâme multe case din zona Polizu, pentru ca între Basarab,  Gara de Nord și Victoriei să fie o linie directă și nu două stații  suprapuse cum doriseră specialiștii. Ei doreau capete de linie la Basarab și București Nord pentru metrou. Se și apucaseră de treabă când Ceaușescu a ordonat să se astupe stația considerată inutilă.

S-a ajuns ca trenul să treacă direct între Gara de Nord și Basarab, doar oprind în stație.  Așa se face că tot ce s-a făcut inițial s-a astupat,adică stația de jos, rămânând cea de azi, cea de sus cum era în planul inițial. De aceea, azi, trenurile de metrou scrâșnesc îngrozitor pe linia de rulare și astfel se explică și de ce când vii de la Victoriei la Gara de Nord, trenul descrie o curbă foarte strânsă pentru că metroul pleacă pe sub Polizu, spre Victoriei.

Ceaușescu s-a supărat, evident, la indicațiile „ei” că la Romană se făcea stație de metrou. Pur și simplu, ea a spus ca și la escalatoare/scări rulante, erau prea dese stațiile și se îngrășau muncitorii. Atunci, inginerii , responsabilii în general (cei mai celebri au fost Octavian Udriște, Costin Georgian) au făcut un pariu riscant. Au ridicat panouri, spunând că era nevoie, la Romană, de reamenajări. În realitare, s-a lucrat la cele mai înguste peroane posibil. Stația Romană are un peron dublu așa de îngust mai îngust decât un peron simplu pe alte linii. Trenul vine cumva și dintr-o curbă, de aceea, la Romană, accidentele cu unii călători căzuți pe șine sunt frecvente. În plus, sinucigașii aleg, de regulă peronul de la Romană, fiindcă este îngust iar trenul intră destul de tare în stația pusă prea aproape de ieșirea din tunel.

Plecarea cu elicopterele de pe CC al PCR a fost oare o fugă?

Dictatorul se pare că nu a vrut să fugă pe 22 decembrie 1989 cu elicopterele. A fost o diversiune a generalului Stănculescu, menită „să-l ducă la loc sigur” adică o relocare. Evident, totul a mers altfel decât i s-a spus lui Ceaușescu, Este inexplicabil de ce cuplul dictatorial a fost lăsat pur și simplu într-o zonă semănată cu orzoaică de lângă Autostradă.  La proces, el avea să spună cine chemase elicopterele, dar Stănculescu, fiind în sală, era acum membru al completului de judecată...

Sursa foto: Arhivă