Evenimentul istoric, cu Alex Mihai Stoenescu. Neamul Românesc, despre Jubileul lui Carol I. Video

Neamul Românesc, o publicație aparte. În discuția cu Manu Ionescu, Alex Mihai Stoenescu mai vine cu o precizare importantă care ține de spiritul critic și de poziționarea lui Iorga vizavi de viața românească. Chiar din primul număr al Neamului Românesc, istoricul are un articol de deschidere în care se vorbește despre Jubileul lui Carol 1. Care nu putea fi jubileu pentru că trecuseră numai 40 de ani de la sosirea sa în țară. Totuși, interesant este și demersul Regelui pentru organizarea unei mari expoziții, după modelul celor interaționale. Și unde? În chiar Parcul Carol de azi.

Alex Mihai Stoenescu ne și lămurește cum funcționa Neamul Românesc. Una era gazeta, alta editura și cu totul altceva tipografia. Bineînțeles, în toate este vorba, până la urmă,despre bani. Culmea, istoricul s-a confruntat și cu o situație absurdă fiind acuzat că tipografia sa executa afișe și manifeste socialiste și comuniste. Desigur, era vorba numai despre o banală comandă.

Revenind la bani. Pe atunci se folosea instituția contributorilor. Majoritatea erau persoane din Iași, din gruparea AC Cuza. Așa se strângeau banii pentru editarea publicației. Desigur, contribuia și Iorga la aceste cheltuieli.

Un neam, în trei părți

Neamul Românesc era alcătuit din trei părți. Prima cuprindea articole ideologice, dar și culturale semnate de Nicolae Iorga. Istoricul nu semna niciodată cu pseudoim. A doua parte erau articolele lui AC Cuza, cu un caracter critic politic accentuat. A trei parte era u fel de revista presei, din țară și di străinătate. Această a trei parte conținea aprecieri vizavi de chestiunea țărănească, despre ”Evreii noștri” și ”Partidele noastre”.

Trucul pe care gospodinele nu-l împărtășesc nimănui. Te scutește de la un mare efort

Vreme crâncenă în ziua alegerilor. Estimările ANM pentru duminică

În numărul din 9 mai 1908, unul dintre primele apărute la Vălenii de Munte, el declara încă odată că ziarul ’’E închinat mărturisirii adevărului, dezvalirii rănilor deschise care sângeră, înfruntării fară sfială falsă sau meșteșugită, a celor răi strânși în legiuni ale politicianismului orb și lacom, îndemnării și, daca se poate, strângerii laolaltă, pentru binele acestei Țari și a Neamului acestuia, a tuturor cari sânt cu adevărat oameni de cinste, oameni de muncă, oameni de credință și jertfă’’.