Podcast Hai România. Cu ce se ocupa Elena Ceaușescu înainte de a-l cunoaște pe soțul ei. Video

Podcast Hai România. Cu ce se ocupa Elena Ceaușescu înainte de a-l cunoaște pe soțul ei. Video Sursa foto: Youtube/ Podcast Hai România

România. În cadrul podcastului de pe canalul de Youtube moderat de jurnalistul Ionuț Cristache a fost prezentă prof.dr. Lavinia Betea. Aceasta a vorbit despre viața tovarășei Elena Ceaușescu. 

Lenuța Petrescu era numele de domnișoară al celei ce avea să devină Elena Ceaușescu. Aceasta s-a desprins de casa părintească și s-a mutat la București cu fratele ei, Gogu Petrescu. Acesta locuia în concubinaj alături de cea care avea să îi devină ulterior și soție, Rașela. 

Cum a ajuns Elena Ceaușescu în Capitală

Lenuța Petrescu, ajunsă în Capitală, s-a calificat muncitoare în acea vreme, lucru destul de rar întâlnit la fetele ce veneau din mediul rural.

„Pentru o fată de la țară româncă era un lucru destul de rar. De regulă, româncele și mai ales unguroaicele venite din Transilvania se angajau slujnice. Erau foarte căutate având reputație de gospodine”, a transmis în timpul podcastului Lavinia Betea. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Și Elena Ceaușescu va avea, ulterior, în personalul ei fete aduse din Secuime și din Transilvania datorită îndeletnicirilor lor în gospodărie.

În ceea ce privește calificarea Elenei Ceaușescu de muncitoare într-o fabrică decizia a fost una neașteptată. Totuși, acesta era un mediu sănătos de lucru, conform Partidului Muncitoresc Român

Elena Ceaușescu, doamna cochetă, frumușică de la București

În perioada interbelică, perioada nu a fost una ușoară pentru populație. Ea a lucrat în acele vremuri în mai multe fabrici de confecții și de tricotaje. Elena Ceaușescu a fost o persoană pasionată de modă, lucru ce reiese și din fotografiile cu „tovarașa” din acea perioadă.

Lavinia Betea a spus în podcast că Elena făcea figură de fată, mai ales că era cochetă, frumușică, dezghețată.

„Erau niște făbricuțe destul de mici. nu erau acele citadele muncitorești care vor apărea în manualele de istorie, unde muncitorii aveau nu știu ce celule de partid unde muncitorii se organizau”, a declarat Lavinia Betea. 

Intrarea în partid

Aceasta a continuat spunând că este cu semnul întrebării primirea Elenei în partid. După 1944, Elena Ceaușescu ar fi făcut multe demersuri pentru a i se recunoaște vechimea de partid înainte de a fi șefa cadrelor. De asemenea, dosarele de cadre care s-au păstrat neatinse și au rămas exact așa cum au fost făcute, mai ales că multe date ar fi putut fi văzute drept compromițătoare. Prin aceste date se numără și faptul că Elena Ceaușescu a avut doar patru clase și că părinții ei nu ar fi fost niște persoane amărâte așa cum a lăsat să se înțeleagă. 

„Armata partidului din perioada interbelica. Au fost niște rescrieri ale istorie. Se pare că Nicolae Ceaușescu sfătuit de câțiva foști ilegaliști a construit o anumită ficțiune a vieții de partid și a primit în partid. Adică li s-a socotit stagiul de  ilegaliști în 1968 atunci când nu mai rămăseseră mulți în viață, toți cei care avuseseră legătură cu partidul și nu avuseseră niște abateri care să ducă la excluderea lor din partid și excluderile respective să rămână și după 1944. Erau putini comuniști. Partidul comunist era interzis, era în ilegalitate. Nu prea aveau românii interese de a se înscrie într-un astfel de partid. Erau puțini români în partidul comunist”, a continuat Betea în timpul podcastului. 

Românii atrași de anumite manifestări

De asemenea, românii ar fi putut fi atrași de anumite manifestări organizate pentru tineri cu sprijin sovietic. Pe atunci, funcționa acea organizație a micii URSS-ului

„Erau niște formațiuni mascate acestea. Intrând în acel mediu muncitoresc și multe dintre muncitoare erau de etnie evreiască în București, venind în contact inclusiv acea cumnată a ei Rașela care îi va rămâne. Mai târziu ea va fi prezentată ca Adela. ACeastă cumnată a ei Rașela va fi un fel de mentor pentru ea în introducere în viața urbană și în pilotarea ei în diverse acțiuni, care sigur pe atunci vor fi avut statutul de ce este astăzi a merge la club”, a adăugat invitata.

Acestea aveau să fie niște lucruri deosebite pentru Elena Ceaușescu. Astfel, îi va fi conferită o mai mare importantă, mai ales că ea a avut un fel de snobism către partea această exterioară a culturii și a civilizației.

Întreaga ediție a podcastului de astăzi poate fi urmărită aici

 

Revista presei