România. Mihai Caraman este considerat cel mai mare spion comunist pe care l-a avut România în Occident. El a construit și a condus cea mai spectaculoasă rețea de spionaj care a acționat împotriva NATO,

În cei 11 ani în care a acționat, în Franța, spionul comunist a reușit să obțină informații dintre cele mai intime ale Alianței. Este considerat un caz de manual bun să fie predat viitorilor agenți la academiile de intelligence.

Mihai Caraman repartizat în Parisul anilor '50

Fostul ofițer al serviciilor de informații românești a acționat sub acoperirea de consilier economic la Ambasada României din Paris. Mihai Caraman și-a început activitatea oficială, la Agenția Economică a României din Paris, pe 11 octombrie 1958. Oficial ocupa funcția de prim-secretar în cadrul agenției. Neoficial, era locţiitorul rezidenței de spionaj a României în Franţa, condusă de Eugen Szabo.

Primele misiuni au constat în supravegherea a două personalități ale exilului românesc în Franța. Este vorba despre omul de știință Henri Coandă şi ziaristul Pamfil Șeicaru.  Obiectivul său era, însă penetrarea NATO. La vremea respectivă, Alianța avea sediul în Franța. O Franță în care Partidul Comunist avea un cuvânt important de spus, atât prin militanții săi politici, cât și prin intelectualii aflați în slujba Moscovei,

Mai mult, Charles de Gaulle, nemulțumit de rolul secund care îi revenea țării sale, în Alianță, căuta să demonstreze că Franța este o mare putere mondială. Și o făcea căutând să stabilească punți de legătură cu estul comunist, în special cu URSS. În acest context, politicienii de pe malul Senei manifestau deschidere față de oficialii comuniști, căutând să le câștige bunăvoința.

Începuturile rețelei de spionaj

În primăvara anului 1959, Mihai Caraman a pus bazele rețelei care avea să-l fac celebru în lumea spionilor. În timpul deplasării cu trenul spre Târgul Internațional de la Lyon, a intrat în contact cu un diplomat de la Ambasada Republicii El Salvador. Mai departe, acesta, Roberto Corderod’Aubuisson, i-a facilitat întâlnirea cu primul informator din cadrul NATO, Robert van de Wielhe. Este cel care i-a predat primele documente NATO, după doi ani de tatonări.

Mihai Caraman a relatat cum a reușit să ajungă la Robert van de Wielhe. Contactul a fost posibil datorită unui alt consilier la Ambasada Argentinei, care le-a facilitat prima întâlnire. Diplomatul argentinian a organizat o masă în care invitatul de onoare a fost van de Wielhe. Acesta a fost preluat de spionul român care a continuat să-l cultive.

Ulterior, spionul comunist i-a racolat pe Francis Andrè Roussilhe, Nahit Imre, Arlette Cotton de Bennetot, Pierre Rocheron, Antoinette Durieu, Klaus Edelmann, Sylvette Borel, Gèrard Gautherin, după cum relatează Evenimentul Istoric.

Mihai Caraman a cules secretele NATO 11 ani

Ușor, ușor, spionul român și-a extins rețeala de spionaj, pătrunzând din ce în ce mai adânc în interiorul NATO. Pe parcursul a mai bine de un deceniu, Mihai Caraman a cules informații, a obținut documente, note și rapoarte de interes politic pentru blocul comunist. Spionul român a reușit să obțină planurile militare ale alianței pe termen lung, dar și documente despre infrastructură, achizițiile de armament și alte materiale importante.

Prin mâinile lui Mihai Caraman au trecut documente de maximă importanță. Acestea au fost trimise la București, iar de acolo au ajuns și la Moscova. Diplomatul sub acoperire a obținut documente ultrasecrete de la Cartierul general al Alianței Nord-Atlantice.

În paralel, spionul comunist și-a desfășurat și activitatea oficială care îi asigura acoperirea, în cadrul Agenției Economice. Se spune că a contribuit la dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România Socialistă și Franța. În 1964 a fost implicat în organizarea vizitei oficiale a premierului comunist Ion Gheorghe Maurer în Franța, un eveniment în premieră.

De asemenea, se spune că a contribuit la negocierile pentru înființarea Uzinei de Automobile Pitești, colaborare cu Renault. El a fost implicat în vizita din România a președintelui Charles de Gaulle. Spionul Caraman a fost prezent, ca reprezentant al Ambasadei României în Franța la mai multe evenimente organizate pe parcursul vizitei lui de Gaulle.

Deconspirarea rețelelei Caraman

În 1968, o parte dintre agenții de spionul român au fost deconspirați. Astfel a fost dezvăluită operațiunea de spionaj pusă la cale de Mihai Caraman în inima NATO. Ofițerul român a fost retras în țară, unde a ocupat diferite funcții de comandă. El a devenit chiar și șeful diviziei de contrainformații a Direcției de Informații Externe.

Francezii l-au expulzat discret, împreună cu ceilalți români implicați în operațiune, pentru a evita un scandal uriaș. Se spune că la momentul în care rețeaua sa a fost dată în vileag, autoritățile franceze intenționau să-i confere lui Mihai Caraman Legiunea de Onoare. Astfel i se recuonștea contribuția la dezvoltarea relațiilor diplomatice dintre cele două state, Franța și România.

Despre activitatea lui spionului român au relatat francezii în mai multe articole, recunoscându-i valoarea. Într-un astfel de articol, publicat de L’Express, în 3 noiembrie 1969, sub titlul „Spionajul: angrenajul românesc”, Jacques Derogy a povestit despre un documentarist NATO, François Roussilhe, care-i preda lui Mihai Caraman documente secrete în schimbul cutiilor de pâté de foie gras.

Jurnalistul îl descria pe Mihai Caraman drept un om fermecător care nu ezita să apeleze la șantaj pentru a-și atinge obiectivele. Manipulator, este capabil să-și seducă subiectul, transformându-l într-un instrument docil, incapabil să-i reziste.

Controverse legate de colaborarea cu KGB

Mihai Caraman a fost suspectat de apartenență la KGB, serviciul special al URSS. Bănuiala că ar fi fost potențată de faptul că a fost singurul ofițer al Securității române decorat de temutul serviciu sovietic pentru rezultatele obținute în operațiunea contra NATO. Despre acest subiect, a vorbit fostul general al Securității Ion Mihai Pacepa într-un interviu acordat jurnalistului Dan Andronic în 2015.

„În 1977, șeful Direcției a III-a (Contraspionaj) a Securității, generalul-locotenent Gheorghe Moga, a intrat agitat în biroul meu, spunându-mi: «KGB l-a reactivat pe Caraman...»L-am sunat pe Ceaușescu și peste un sfert de oră eram în biroul lui împreună cu Moga, care i-a citit discuția, înregistrată secret pe bandă, dintre Caraman și un ofițer acoperit al KGB venit temporar la București... Ceaușescu a rămas mut minute în șir. Apoi a ordonat... să fie trecut în rezervă, dar să aibă microfoane și în pantofi”, a povestit Pacepa în interviu.

Supravegheat la ordinul lui Ceaușescu, spionul Mihai Caraman a fost menținut în activitate încă doi ani. Cariera sa a luat-o pe un plan descendent după fuga lui Ion Mihai Pacepa, șeful spionajului românesc, în Statele Unite, în 1978. Timp de un an a fost detașat pe diferite funcții lipsite de importanță, iar în 1979 a fost trecut în rezervă.

În 1990, la scurtă vreme după ce Mihai Caraman a fost numit la conducerea SIE, generalul Gheorghe Moga (cel care l-a deconspirat ca agent KGB) a murit subit, în împrejurări suspectge. Ulterior, câteva luni mai târziu generalul Nicolae Doicaru, însărcinat cu supravegherea informativă a fostului spion murea la o vânătoare. Era împușcat cu glonț în condițiile în care toți participanții aveau doar alice.

 

Mihai Caraman reactivat după 1990

În 8 ianuarie 1990 generalul Mihai Caraman a fost reactivat, de noua putere de la București. El a fost numit în funcția de adjunct al ministrului Apărării Naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, care ulterior a fost transformat în Serviciul de Informații Externe.

La 22 aprilie 1992 a fost nevoit să se pensioneze, la presiunile oficialilor occidentali. Misiunea sa de la NATO, din perioada Războiului rece încă provoca amintiri dureroase.

În anul 1992, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, declara că nu va vizita Bucureștiul cât timp Caraman va conduce SIE. În opinia sa, o persoană care a spionat Alianța nu putea ocupa funcția de șef al unui serviciu de spionaj într-o țară candidată la această organizație. Drept urmare, președintele Ion Iliesc au aprobat cererea de pensionare formulată de Mihai Caraman, după ce l-a avansat la gradul de general-colonel.

O legendă a spionajului românesc

La mai bine de 50 de ani de la operațiunea de spionaj pe care a pus-o la cale împotriva NATO, Mihai Caraman este considerat o stea a Intelligence-ului românesc. Cei care i-au studiat activitatea îl compară cu James Bond, celebrul agent secret 007, din romane.

În mod paradoxal, deși a furat secrete militare pentru a pune în avantaj blocul comunist, din care făcea parte România, este văzut ca un pacifist. O descriere forțată, dat fiind că spionul român nu a pus la dispoziția serviciilor occidentale documente secrete ale Tratatului de la Varșovia, omologul NATO, pentru a menține un echilibru.

Până la deschiderea arhivelor care vor dezvălui amploarea operațiunilor sale și „contribuția la menținerea păcii”, rămâne un spion. Un spion al României comuniste, cu luminile și umbrele care l-au înconjurat.