Statele Unite, în pragul imploziei. Într-o țară mai polarizată ca niciodată, ambele tabere se acuză reciproc de incitare la violență politică. Aproape jumătate dintre americani se tem de un al doilea război civil.

Statele Unite, o țară sfâșiată de diviziuni

Într-o țară sfâșiată de diviziuni, republicanii și democrații sunt de acord cu cel puțin un punct: democrația americană este în pericol. Câțiva milimetri au lipsit ca Donald Trump să se alăture, sâmbăta trecută, unei liste lungi de lideri politici asasinați: JFK în 1963, Martin Luther King și Robert F. Kennedy în 1968. Și conform unui sondaj YouGov, în ciuda apelurilor la unitate ale lui Trump și la calm ale lui Biden, doi din trei americani se așteaptă la mai multă violență politică.

Marți seara, posibilul motiv al lui Thomas Matthew Crooks, tânărul de 20 de ani care a deschis focul la întâlnirea fostului președinte american, ucigând un spectator și rănind altul, nu era cunoscut încă. FBI-ul a reușit să-i acceseze smartphone-ul, care până acum nu a lămurit un act clar pregătit: cu o zi înainte de atentat se dusese la tir unde exersase tragerea la țintă cu rază lungă, cumpărase muniție și o scară.

În acest moment, nu este clar dacă a fost motivat politic. Foști colegi de liceu l-au descris pentru „New YorkTimes” ca fiind un tânăr singuratic, batjocorit pentru igiena lui și poreclit „trăgătorul școlii” (the school shooter).

J.D. Vance: Retorica lui Biden, în spatele atentatului

Imediat, republicanii l-au acuzat pe Joe Biden pentru tragedie. „Azi, nu a fost un incident izolat. Inima campaniei lui Biden este că președintele Trump este un fascist autoritar care trebuie oprit cu orice preț. Această retorică a dus la tentativa de asasinare a președintelui Trump”, a acuzat J.D. Vance, ales de candidatul republican să-i fie vicepreședinte.

Oficialul ales al Georgiei, Mike Collins, a mers mai departe, cerând ca Joe Biden, „care a dat ordinul”, să fie inculpat pentru „incitare la un asasinat”. El citează în special expresia „bullseye”, centrul țintei, pe care Joe Biden a regretat că a folosit-o, justificând într-un interviu acordat NBC că s-a exprimat la figurat.

„Este o echivalență falsă”, susține Carolyn Gallaher, profesor-cercetător specializat în miliții de extremă dreapta la Universitatea Americană din Washington, în ciuda faptului că însuși Biden a recunoscut că a fost o declarație absolut blamabilă. „Biden și aliații săi nu amenință oamenii. Ei susțin că adversarul lor amenință democrația, ceea ce, s-ar putea argumenta, este adevărat”.

Ea citează, în schimb, ceea ce numește „intenția afișată de Donald Trump de a se răzbuna” și de a-și aresta inamicii politici sau de a-i elibera pe insurgenții din 6 ianuarie, pe care îi descrie drept „deținuți politici”, sau chiar declarațiile batjocoritoare ale acestuia după atacul cu ciocanul asupra soțului lui Nancy Pelosi.

Ura contra lui Trump, declanșată de Democrați și presa aservită din Statele Unite

James Campbell, profesor de științe politice la Universitatea din Buffalo, autor al cărții „Polarized: Making Sense of a Divided America”, respinge analiza colegei sale.

„A spune că Trump este o amenințare la adresa democrației este ciudat și alimentează în mod clar ura și, după cum probabil am văzut cu tentativa de asasinat, violența extremă”. Această retorică, insistă el, nu este folosită doar de Joe Biden, ci și „de mulți oficiali democrați și de mass-media” și alimentează direct diviziunile.

Agenția de presă Reuters a cercetat statisticile din ultimii 50 de ani, iar verdictul este clar: polarizarea și violența politică din Statele Unite sunt „la cel mai înalt nivel” din anii 1970, cu 213 acte violente din 6 ianuarie 2021, soldate cu 18 morți.

Violența politică, considerată justificată de prea mulți

În cea mai mare parte, aceste acțiuni solitare sunt comise de atacatori care se identifică în dreapta spectrului politic. Stânga americană se mobilizează ca grup, parcă pentru a denunța inegalitățile rasiale după moartea lui George Floyd, cu demonstrații uneori punctate de violență, la Minneapolis, Portland și Seattle. După atacul terorist al Hamas din 7 octombrie, febra s-a extins în campusurile a zeci de universități.

Acum, între unu din trei și unu din cinci americani, potrivit diverselor studii, consideră că violența politică este uneori justificată, cifră care este în continuă creștere. Potrivit barometrului din iunie al lui Robert Pape la Universitatea din Chicago, 7% dintre americani cred că forța este justificată pentru a restabili președinția lui Donald Trump. Sunt 10% care gândesc la fel, dar pentru a-l împiedica să redevină președinte.

Particularitate americană: aproape jumătate dintre acești oameni dețin o armă de foc. Suficient pentru a explica situația că aproape unu din doi americani se tem de un al doilea război civil – așa cum și-a imaginat Alex Garland în filmul său „Civil War”.

Statele Unite, în tranziție demografică accentuată

Potrivit lui Robert Pape, principalul factor în această ultrapolarizare este tranziția demografică accelerată pe care o trăiește America, majoritatea albă trecând de la 82 la 62% din populație în treizeci de ani, schimbare care a catalizat ascensiunea populismului dreptei. Alegându-l pe J.D.Vance, catapultat în politică cu cartea sa „The Hillbilly Elegy”, Donald Trump pariază pe mobilizarea bazei sale, în special a clasei muncitoare albe și a Americii rurale, pentru a se întoarce la Casa Albă.

Carolyn Gallaher și James Campbell sunt de acord asupra unui punct: nu sunt optimiști cu privire la alegerile prezidențiale din noiembrie, mai ales dacă votul este atât de strâns. „Nu văd niciun motiv pentru ca temperatura să scadă”, afirmă Campbell.

Cu excepția cazului în care democrații iau „bătaie” la urne și Partidul Republican „se curăță de elementele sale cele mai radicale” pentru a face o schimbare către centru, cum au făcut laburiștii britanici. Gallaher se teme că „că următoarele trei luni vor fi foarte volatile”. „Mă aștept ca majoritatea violenței să vină din extrema dreaptă, cu excepția cazului în care grupurile armate încep să atace oamenii de stânga, caz în care s-ar putea să vedeți apărând grupuri antifasciste”.

(Articol de Philippe Berr, Le Point; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)