În timp ce liderii țărilor membre se reunesc pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a NATO la Washington DC, cercetătorii avertizează că bugetele lor militare erodează clima. Acestea produc aproximativ 233 de milioane de tone metrice de gaze cu efect de seră. Asta înseamnă mai multă poluare care încălzește planeta decât unele țări întregi.

„Cercetările noastre arată că cheltuielile militare cresc emisiile de gaze cu efect de seră, deturnează finanțarea critică de la acțiunile climatice și consolidează un comerț cu arme care alimentează instabilitatea în timpul crizei climatice” se arată în cadrul unui raport.  Studiul a fost realizat de trei grupuri internaționale de cercetare și sensibilizare, Transnational Institute și Tipping Point North South din Regatul Unit și Stop Wapenhandel din Țările de Jos.

 Investițiile NATO în armament

Conform autorilor, statele membre ale NATO au investit anul trecut 1,34 miliarde de dolari în armatele lor - o creștere de 126 miliarde de dolari față de 2022

Cheltuielile militare tind să fie foarte poluante. Avioanele consumă cantități enorme de combustibili fosili, la fel ca și bazele militare și centrele logistice. De asemenea, echipamentele militare trebuie să fie exploatate și întreținute în mod regulat. Astfel, acestea rămân pregătite de luptă, toate acestea producând poluare.

În total, bugetele militare din 2023 ale statelor membre ale NATO au produs aproximativ 233 de milioane de tone metrice de gaze cu efect de seră. Acest lucru înseamnă mai mult decât totalul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră din Columbia sau Qatar.

Promisiuni de reducere a emisiilor de CO2

„Până în 2030, trebuie să reducem radical emisiile. Dar cea mai mare investiție pe care o facem la nivel mondial, și în special în NATO, este în cheltuielile militare. Acest lucru nu numai că nu rezolvă problema, ci chiar o agravează” a declarat Nick Buxton.

NATO include doar 16% din totalul țărilor, cu 32 de state membre. Anul trecut, membrii au fost responsabili pentru 55% din totalul cheltuielilor militare globale. Dintre acestea, SUA reprezintă mai mult de două treimi.

Cheltuielile militare crescute ale țărilor NATO vor adăuga în atmosferă încă 31 de milioane de tone metrice de emisii care încălzesc planeta. Aceasta este o creștere de aproximativ 15%. De asemenea, poate fi echivalentul gazelor cu efect de seră al adăugării a 6,7 milioane de mașini americane medii pe șosea timp de un an.

SUA, a căror armată este deja cel mai mare emițător instituțional, a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a creșterii. Acestea au înregistrat o creștere bugetară de 55 de miliarde de dolari. Au fost urmate de Polonia, Regatul Unit și Germania. Bugetele militare ale acestora au crescut cu 16 miliarde de dolari, 10,9 miliarde de dolari și, respectiv, 10,7 miliarde de dolari.

Cheltuieli militare și susținere climatică

Creșterea cheltuielilor militare ale NATO ar putea fi redirecționată către scopuri climatice pozitive. Aceasta ar putea acoperi integral finanțarea minimă pentru climă pentru țările în curs de dezvoltare. Acest lucru a fost propus la negocierile din acest an ale Organizației Națiunilor Unite privind clima.

În opinia autorilor, dacă bugetele militare totale ale membrilor pentru 2023 ar fi redirecționate, s-ar putea plăti de 13 ori finanțarea necesară pentru climă. Conform unei estimări din 2022, forțele armate ale lumii produc cel puțin 5,5% din totalul poluării care încălzește planeta - mai mult decât amprenta totală a Japoniei.

Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice al Organizației Națiunilor Unite afirmă că lumea trebuie să reducă emisiile cu 43% până în 2030. Acesta este cel mai important organism mondial în domeniul climei.

Această reducere ar îndeplini obiectivele mai ambițioase ale Acordului de la Paris. Cercetătorii au calculat că atingerea acestui obiectiv va necesita o reducere anuală a emisiilor militare de cel puțin 5%.

Direcții greșite

Țările NATO se îndreaptă în direcția greșită. În 2023, alianța și-a luat „un angajament durabil” de a aloca armatei cel puțin 2% din bugetele lor naționale. Două treimi dintre membrii săi sunt așteptați să atingă sau să depășească acest obiectiv în acest an, față de doar șase țări în 2021.

Oficialii din domeniul apărării au lăudat aceste eforturi ca fiind necesare pentru securitate. Dar cercetătorii spun că aceste eforturi au un impact negativ asupra comunităților lumii. Această situație favorizează încălzirea globală și deturnează fonduri de la finanțarea combaterii schimbărilor climatice.

Dacă toți membrii vor atinge obiectivul de 2%, până în 2028 vor crea la fel de multă poluare suplimentară cu gaze cu efect de seră ca producția anuală a Rusiei. Fondurile militare suplimentare sunt estimate la 2,57 miliarde de dolari. Acestea ar fi suficiente pentru a acoperi costurile de adaptare la schimbările climatice ale țărilor cu venituri mici și medii timp de șapte ani. Aceste sume sunt conforme estimărilor Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Producătorii de arme, beneficiari ai acestor sume

Adevărații beneficiari ai creșterii cheltuielilor pentru apărare sunt producătorii de arme. NATO le-a promis acestora să le susțină diverse planuri și angajamente.

Creșterea bugetului militar nu este întotdeauna reflectată imediat în veniturile și profiturile producătorilor de arme, deoarece producția și achizițiile pot dura ani de zile. Cercetătorii au constatat însă că, între 2022 și 2023, portofoliul de comenzi al celor mai importante 10 firme de armament la nivel mondial a crescut în medie cu peste 13 %, indicând profituri record iminente. Astfel de firme sunt Lockheed Martin, RTX și Northrop Grumman,.

Evitarea măsurilor de protecție a mediului

Există anumite măsuri de protecție a mediului pentru a limita poluarea produsă de industria armamentului. Acestea sunt, însă, în special în SUA și Europa, din ce în ce mai des înlăturate dacă sunt considerate obstacole în calea creșterii producției, se arată în raport.

NATO nu a răspuns la solicitările de comentarii. Alianța s-a angajat să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

Combustibilii fosili, în top

Cu toate acestea, „ecologizarea” operațiunilor nu este o opțiune bună, a declarat Ho-Chih Lin, coautor al raportului. Nu există „nicio sursă de energie alternativă realistă care să înlocuiască combustibilii fosili" până în 2050, a spus el. Iar creșterea cheltuielilor pentru apărare creează, de asemenea, o lume mai militarizată într-un moment în care este nevoie de mai multă cooperare și pace.

La sfârșitul săptămânii, o coaliție de activiști a mărșăluit în Washington DC. Aceștia au NATO să reducă cheltuielile militare. În urma războiului rece, liderii din SUA și Europa au vorbit despre un „dividend al păcii”. Mai exact, despre un angajament de a investi în cheltuieli sociale în locul celor militare. Astăzi, a spus Buxton, NATO ar trebui să militeze pentru un „dividend al păcii climatice” pentru membrii săi. „Nu există nicio națiune sau alianță sigură pe o planetă nesigură” a spus el, conform The Guardian .