București. Klaus Iohannis a semnat vineri, 5 iulie, două decrete importante, unul dintre ele cu impact major în Justiție. Șeful statului a semnat decretul pentru modificarea Legii nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 291/21.05.2024).

Decrete semnate de Klaus Iohannis

Alina Gorghiu a evidențiat importanța decretelor semnate de Klaus Iohannis. Ministrul Justiției a punctat faptul că noile legi îmbunătățesc cadrul normativ și așează România în rândul statelor europene în privința statului de drept.

„Proiectul de lege prezentat Guvernului este rezultatul preocupării noastre de a îmbunătăți cadrul normativ relevant, precum și al discuțiilor cu partenerii europeni”, a transmis Alina Gorghiu. Chestiunea desființării Secției de Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost îndelung discutată cu oficialii din Executivul comunitar, în speță comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

În acest sens, Comisia Europeană a solicitat Guvernului de la București „consolidare cadrului juridic și a capacității instituționale a sistemului post-SIIJ. Un alt decret semnat de Klaus Iohannis face trimitere la semnătura electronică, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea.

Alina Gorghiu: Proiectul de lege prezentat Guvernului este rezultatul preocupării de îmbunătății cadrul normativ

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) din România a fost o structură a Parchetului Înaltei Curți. Activitatea Secției a început în 23 octombrie 2017, iar compentențeles structurii au constat exclusiv în analizarea respectiv investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori.

În Raportul Comisiei Europene din 2020, referitor la situația statului de drept din România, Executivul comunitar a arătat că activitatea SIIJ poate influența independența Justiției, motiv pentru care Comisia de la Veneția a sugerat desființarea Secție.

Însă, chestiune desființării SIIJ a fost abordată și de Traian Băsescu, predecesorul lui Klaus Iohannis. Fostul eurodeputat a ridicat problema desființării SSIJ în cadrul Parlamentului European. Comisia Europeană a răspuns prin comisarul de justiție Reynders.

Klaus Iohannis a semnat decretul care face trimitere la semnătura electronică

Oficialul a punctat faptul că SIIJ a confirmat temerile exprimate de atfel și în raportul MCV, cu privire la faptul că SIIJ ar urma să devină un instrument  de presiune politică menit să modifice funcționarea corectă a procedurilor penale, mai ales în cazurile de corupție la nivel înalt.

Mai mult decât atât, în timpul unei audieri a Comitetului Helsinki al SUA din 2017 a ieșit la suprafață faptul că judecătorii care nu emit hotărâri „favorabile încadrărilor solicitate de DNA”, au devenit la rândul lor ținte, spre deosebire de magistrații care au acționat după cum a cerut DNA și cărora li s-a răsplătit loialitatea.

Este și unul din motivele pentru care DNA a avut la un moment dat o rătă a condamnărilor de 92%, potrivit portalului online al Parlamentului European.