Deficitul bugetar a crescut la 3,24% din PIB în primele patru luni ale anului 2024, anunţă Ministerul Finanţelor Publice. În termeni nominali, în perioada menționată s-a înregistrat un deficit de 57,29 miliarde lei, dublu comparativ cu deficitul de 27,35 miliarde lei, respectiv 1,70% din PIB aferent primelor patru luni ale anului 2023.

Deficitul bugetar, influențat și de plata pensiilor în avans

„Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB faţă de deficitul de 27,35 miliarde lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023.

Deficitul lunii aprilie 2024 a fost influenţat şi de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei) şi bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr.422/2024”, anunţă Ministerul de Finanţe.

Pentru primele patru luni ale anului 2024, veniturile totale la bugetul general consolidat au fost de 182,7 miliarde lei, în creştere cu 15,3% (an/an). Mărirea valorii veniturilor la buget s-a datorat încasărilor din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale - și respectiv intrărilor din fondurile europene.

Veniturile din pensii au crescut semnificativ

Cea mai mare dinamică pozitivă a fost înregistrată de încasările din veniturile din pensii (+58,7%) şi de cele aferente declaraţiei unice (32,3%).

Pe podium în ceea ce privește dinamica pozitivă a veniturilor se află și încasările din impozitul pe profit care au totalizat 9,23 miliarde lei, consemnând o creştere substanţială de 44,7% (an/an). Creșterea a fost datorată de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici şi bănci comerciale (+45,3%), pe fondul încasărilor substanţiale din luna aprilie 2024, reprezentând plăţi anticipate trimestriale ale impozitului pe profit şi impozitul minim pe cifra de afaceri (Legea nr. 296/2023).

Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,3 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).

Deficitul bugetar și salariile angajaților la stat

Urmează în clasamentul dinamicii creșterii veniturilor, veniturile din impozitul pe salarii care au înregistrat un avans de 21,3%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,8%). Motivul acestui fapt pozitiv a fost dat de influența realizată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023).

Tot peste peste evoluţia fondului de salarii din economie s-au situat și contribuţiile de asigurări care au înregistrat 61,44 miliarde lei, în creştere cu 21,5% (an/an). Creșterea acestor încasări a fost influenţată pozitiv de aceleași modificări de legi ca și în cazul veniturilor din impozitul pe salarii, iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Deficitul bugetar și TVA

Veniturile nefiscale s-au cifrat la 15,24 miliarde lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an).

Încasările din impozitul pe salarii şi venituri au totalizat 15,59 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19% (an/an).

Încasările nete din TVA au crescut și ele cu 17,7% (an/an), ajungând la 38,57 miliarde lei. Valoarea restituirilor de TVA a avut o dinamică mai lentă, de doar 5,7% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (9,79 miliarde lei în ian-apr 2024, comparativ cu 9,26 miliarde lei în ianuarie-aprilie 2023).

Evoluţia acestui tip de venituri a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) şi creşterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă etc.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 15,23 miliarde lei, în creştere cu 16,4% (an/an).

Dinamici negative la dividende și accize

Pe de altă parte, au existat și categorii de venituri la care s-a înregstrat o dinamică negativă. Astfel, încasările din impozitul pe dividende s-au redus de 23,7%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

De asemenea, veniturile din accize s-au cifrat la 11,98 miliarde lei, în scădere cu 8,4%, urmare a scăderii încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-27,1% an/an), pe fondul unui efect de bază ridicat aferent lunii aprilie 2023.

Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creştere de 11,9% (an/an), susţinută de o dinamică pozitivă a consumului de carburanţi.

Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Deficitul bugetar, produs de cheltuieli prea mari și în creștere

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 29,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 239,99 miliarde lei. Ca procent din PIB, cheltuielile pe primele luni ale anului 2024 au crescut cu 2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 11,6% din PIB la 13,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au ajuns la 50,33 miliarde lei, în creştere cu 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au atins un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut și ele, cifrându-se la 30,28 miliarde lei (+27,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent). O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,7% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Pe ce a cheltuit Guvernul banii

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 miliarde lei, cu 1,11 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială, influenţate, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, au fost de 83,73 miliarde lei în creştere cu 26,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei, precum şi de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei), repectiv şi din bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr.422/2024.

Deficitul bugetar și subvențiile

Cheltuielile cu subvenţiile s-au cifrat la 5,02 miliarde lei, sumă care a mers în principal, la subvenţiile pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (901,08 milioane lei) care reprezintă 17,95% din total subvenţii. Alte cheltuieli au constat în sume de 6,16 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile.

În luna aprilie 2024 au fost efectuate plăţi aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014, de către Ministerul Finanţelor în valoare de 1,67 miliarde lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 18,48 mld lei, cu 21,52% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu investiţiile - cheltuielile de capital şi cheltuieli aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe - au fost în valoare de 31,28 miliarde lei, fiind de 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 19,29 miliarde lei.