Președintele Ibrahim Raisi a fost atât o figură venerată, cât și o figură controversată în Iran. Administrația sa a fost marcată de o serie de proteste în masă, reprimate de forțele polițienești, dar el era văzut ca un favorit pentru a-i urma pe liderul suprem.

Raisi, „Măcelarul Teheranului”

Fostul, de acum, președinte Raisi a fost un adept al liniei dure și fost șef al sistemului judiciar, despre care se credea că într-o zi l-ar putea înlocui pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

Datorită rolului său în condamnarea la moarte a mii de deținuți de conștiință în anii 1980, el a fost supranumit Măcelarul Teheranului, deoarece a făcut parte din așa-numitul „complet al morții”, pentru care a fost apoi sancționat de SUA.

Atât o figură venerată, cât și o figură controversată, domnul Raisi a susținut serviciile de securitate ale țării în timp ce aceștia au reprimat toate disidențele, inclusiv cele ce au urmat morții, în 2022, a tinerei Mahsa Amini - femeia care a murit după ce a fost arestată pentru că nu a purtat hijabul „în mod corespunzător”.

Represiunea lui Raisi

Protestele la nivel național care au urmat au fost înecate în sânge. Represiunea de luni de zile a ucis peste 500 de persoane și dus la reținerea a peste 22.000.

În martie, un grup de investigații al Organizației Națiunilor Unite a constatat că Iranul este responsabil pentru „violența fizică” care a dus la moartea Mashei Amini, după arestarea ei pentru că nu purta hijabul pe placul autorităților.

Președintele a susținut, de asemenea, decizia fără precedent a Iranului din aprilie de a lansa un atac cu drone și rachete asupra Israelului, pe fondul războiului său cu Hamas, gruparea teroristă palestiniană de guvernământ din Gaza, responsabilă pentru masacrul din 7 octombrie, care au ucis 1.200 de persoane în sudul Israelului.

Implicarea în execuții în masă

Ibrahim Raisi a fost sancționat parțial de SUA pentru implicarea sa în execuția în masă a mii de deținuți politici în 1988, la sfârșitul sângerosului război Iran-Irak.

Sub președinția sa, Iranul îmbogățește uraniu la niveluri aproape de calitatea necesară pentru pentru arme nucleare și împiedică inspecțiile internaționale.

Iranul a înarmat Rusia în războiul său împotriva Ucrainei și a continuat să înarmeze grupuri proxy din Orientul Mijlociu, cum ar fi rebelii Houthi din Yemen și teroriștii Hezbollah din Liban.

Ibrahim Raisi a candidat cu succes la președinție în august 2021, într-un scrutin ce a avut cea mai scăzută prezență la vot din istoria Republicii Islamice, deoarece tuturor oponenților săi potențial proeminenți li s-a interzis să candideze, în conformitate cu sistemul de verificare al Iranului.

Raisi a câștigat președinția în 2017, în fața lui Hassan Rouhani, clericul relativ moderat care, în calitate de președinte, a ajuns la acordul nuclear de la Teheran, din 2015, cu puterile mondiale.

Raisi, susținător al diverselor grupări teroriste

Alistair Bunkall, corespondentul Sky News pentru Orientul Mijlociu, a declarat că președintele este „o figură majoră a societății politice și religioase iraniene”, dar „nu este în niciun caz popular la nivel mondial”, deoarece administrația sa s-a confruntat cu o serie de proteste, în ultimii ani.

Ibrahim Raisi era totuși „considerat unul dintre cei doi lideri care ar putea prelua” conducerea regimul iranian, atunci când actualul lider suprem va muri, a mai spus Bunkall.

Acesta a adăugat că președintele ar fi fost implicat în multe dintre activitățile Iranului în regiune, deoarece „era foarte implicat în orice, în special în ceea ce s-a întâmplat în Israel și în zonele învecinate, cum ar fi Liban și Gaza sau atacurile teroriste asupra nevelor ale rebelilor Houthi din ultima perioadă.