Hramul istoric al Catedralei Patriarhale, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, va fi sărbătorit luni şi marţi prin Slujba Privegherii, Slujba Miezonopticii şi a Acatistului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Sfânta Liturghie, Slujba Vecerniei şi a Paraclisului.

Hramul Catedralei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”

Slujba Privegherii va fi săvârşită, luni în interiorul Catedralei Patriarhale, de Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal.

Mai exact, luni, 20 mai 2024, în intervalul orar 16:00-20:00, va fi săvârșită Slujba Privegherii, în interiorul Catedralei Patriarhale, de către Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal, alături de soborul slujitor al Catedralei Patriarhale.

Hramul Catedralei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, cei mai iubiți sfinti de către români.

Marţi, 21 mai 2024, marea sărbătoare a „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, se va desfăşura după următorul program:

• ora 7:00 - Moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor vor fi depuse spre cinstire în Baldachinul Sfinţilor din vecinătatea Catedralei Patriarhale;
• ora 8:00 – Slujba Miezonopticii şi a Acatistului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena;
• ora 09:15 - Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, la Altarul Mare de Vară al Catedralei Patriarhale;
• ora 16:00 - Slujba Vecerniei şi a Paraclisului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Introducerea Sfintelor Moaşte în interiorul Catedralei Patriarhale va avea loc după închinarea ultimului credincios (aprox. ora 21:00), informează basilica.ro.

Hramul Catedralei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”

Lăcașul de cult, dintre cele mai vechi din țară

Unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este Catedrala Patriarhală din Bucureşti, ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654 - 1658), a fost sfinţită în 1658.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români. Așa se explică și faptul că, astăzi, aproape 1.850.000 de români poartă numele Constantin și Elena sau derivate ale acestora. Mărturie a acestei evlavii stau și numeroasele biserici parohiale și monahale, din țară și din străinătate, care și-au așezat viață duhovnicească sub ocrotirea Sfinților Împărați ai Ortodoxiei.