Regatul Unit. Ministrul britanic de externe, David Cameron, a anunțat că, în cadrul noului ajutor multianual în valoare de 3 miliarde dolari SUA, Marea Britanie va acorda Ucrainei permisiunea de a ataca obiective de pe teritoriul rus.

Până acum, aliații occidentali ai Kievului, inclusiv Statele Unite, le interziseseră forțelor ucrainene să folosească armamentul oferit de occidentali în atacuri pe teritoriul Rusiei, ei temându-se de o agravare a situației și de o posibilă atragere în conflict a țărilor lor. Ucraina și-a folosit propriul armament din dotare – cum ar fi drone cu rază lungă și cu sistem de autodistrugere – ca să atace elemente importante ale infrastructurii de pe teritoriul Rusiei.

Cameron a spus că o parte din armamentul pus la dispoziție de Marea Britanie „sosește, de fapt, chiar astăzi, în timp ce mă aflu aici”. El a precizat că oficialii ucraineni vor fi cei care vor hotărî dacă să atace teritoriul rus.

Decizia luată de Regatul Unit

„Ucraina are acest drept”, a declarat el pentru Reuters. „Întrucât Rusia atacă teritoriul Ucrainei, puteți înțelege de ce și Ucraina dorește să se asigure că se poate apăra”.

Totuși, Cameron nu a precizat când a luat Marea Britanie această decizie și nici dacă forțele ucrainene au început deja să atace poziții rusești cu armament britanic.

Potrivit unui anunț apărut pe portalul guvernului britanic, „echipamentul militar va cuprinde bombe de mare precizie, rachete antiaeriene și aparatura necesară unui număr de 100 de echipaje antiaeriene, ceea ce va permite Ucrainei să doboare dronele și rachetele rusești”.

Oficialii ucraineni au refuzat să comenteze declarațiile lui Cameron

Aceste declarații – împreună cu declarațiile din februarie ale președintelui francez, Emmanuel Macron, potrivit cărora Parisul nu exclude trimiterea unor trupe în Ucraina – denotă o „directă escaladare a tensiunilor din jurul conflictului ucrainean, care s-ar dovedi periculoasă pentru securitatea europeană și pentru întreaga arhitectură europeană de securitate”, după cum a subliniat, vineri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Vineri, Cameron a lansat un videoclip, filmat la Mănăstirea cu Turle Aurii Sf. Mihail, din centrul Kievului, în care a spus că Marea Britanie a fost prima țară care a semnat un acord ce oferea Ucrainei garanții de securitate, iar acum este prima care oferă acestei țări un ajutor anual în valoare de 3,75 miliarde dolari. „Ajutorul nu este pentru anul acesta sau pentru anul viitor, ci este valabil atâția ani cât va avea nevoie Ucraina”, a spus Cameron.

Banii sun necesari „pentru a-l face” pe președintele rus Vladimir Putin „să dea înapoi”, astfel încât să se ajungă la o „pace justă”, iar Ucraina „să-și redobândească suveranitatea”, a subliniat Cameron. Nu este vorba doar despre o investiție în securitatea Ucrainei, „ci de cea mai bună investiție posibilă pe care Marea Britanie o poate face în folosul propriei sale securități și suveranități”, a mai spus el.

Care ar fi celălalt scenariu

„Mai există și un scenariu alternativ, acela potrivit căruia noi nu am sprijini Ucraina suficient, iar Putin și-ar repurta victoria aici, în Ucraina”, a spus Cameron. „Am trăi într-o lume mult mai nesigură și mai periculoasă, iar asta ne va costa pe toți, sub diverse forme”.

Într-un interviu acordat publicației The Economist, apărut joi, Macron, care, în februarie, i-a făcut pe mulți să-și ridice a mirare sprâncenele când a vorbit despre trimiterea unor trupe în Ucraina, a făcut și el niște declarații asemănătoare cu cele ale lui Cameron, reiterând ideea unor forțe străine în Ucraina.

Macron a spus că această problemă se va pune dacă Rusia va străpunge frontul, iar Kievul ar lansa un apel. „Nu exclud nimic, pentru că ne aflăm în fața cuiva care nu exclude nimic”, a declarat el în revistă.

„Dacă rușii străpung linia frontului, dacă va exista o cerere a ucrainenilor – ceea ce, astăzi, nu este cazul - va trebui să ne punem această întrebare pe bună dreptate”, a spus el. Întrebat dacă, în opinia sa, aliații ar ajunge să-i împărtășească ideea, Macron a spus că s-ar putea ca ei să ajungă să cântărească o asemenea posibilitate „dacă Rusia ar decide să meargă și mai departe”, amenințând securitatea în Europa.

El a spus că, în primul rând, este o problemă legată de „credibilitate și de fermitate” în a-i spune Rusiei: „Să nu crezi că ne vom opri aici dacă nu te oprești”.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / washingtonpost.com