Există o întrebare clară care trebuie soluţionată la viitoarele alegeri din Bulgaria: vor oare oamenii să fie guvernaţi (din nou) de Borisov și Peevski?

Cine candidează în Bulgaria

În ultimii patru ani, răspunsurile la această întrebare au fost negative: GERB și Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS) nu au avut ocazia să guverneze nici singure, nici cu un partener după cum au vrut.

Sub guvernul Denkov, ele au trebuit să lucreze conform programului Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB) și să susțină un cabinet care nu a fost ales de ele.

Este adevărat că au reușit cumva să coopteze miniștri în acest cabinet - precum pe cel de interne, Kalin Stoianov, dar au trebuit să respecte în general deciziile de personal ale coaliţiei Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată.

Înapoi la „stabilitatea” de acum trei ani?

În prezent, GERB și DPS oferă cetățenilor o altă formulă - să fie ele lideri, să numească ele miniștri și să stabilească politica guvernului, să aleagă ele parteneri potriviți pentru o posibilă coaliție.

De fapt, alegerile din iunie vor fi o întrebare pentru bulgari dacă vor să revină la "stabilitatea" de acum trei ani, când GERB și DPS guvernau printr-o coaliție ascunsă în cabinetul "Borisov III" (cu ajutorul unor naţionalişti convenabili).

Acum doar coaliția GERB-DPS ar fi oficială. Este bine și pentru cine ar fi bine ca Bulgaria să revină în perioada 2017-2020? De fapt, aceasta este dezbaterea de fond care ar trebui să aibă loc în campania electorală. Iată şi cei mai importanți parametri prin care guvernările pot fi comparate:

Politica fiscală din Bulgaria

Cea mai mare schimbare politică din ultimii trei ani a fost schimbarea politicii fiscale. În deceniul precedent, GERB a urmat modelul "Simeon Diankov" de reasigurare sau "pizza simplă": un buget neambițios care are ca rezultat colectarea excedentelor la sfârșitul anului, care apoi sunt distribuite rapid companiilor ca şi cadouri de Crăciun.

Pensiile au fost în mod constant mici, la fel ca și veniturile. Creșterea a fost moderată, dar Bulgaria a rămas mult în urma tuturor celorlalte state membre ale Uniunii Europene - atât din Grupul de la Vişegrad, cât și a României.

În ultimii trei ani, bugetele lui Asen Vasilev au schimbat lucrurile. În ele, veniturile nu sunt subestimate, iar politicile sociale și de infrastructură la scară mai mare sunt planificate din timp la dimensiuni record pentru țară.

Ca urmare a acestei schimbări, pensiile au fost majorate mai mult decât în ​​toate guvernele lui Borisov. Veniturile oamenilor au crescut considerabil în ciuda inflației, iar în ceea ce privește puterea de cumpărare a acestor venituri, Bulgaria a depășit pentru prima dată lăudata Ungarie a lui Orban.

Schimbarea politicii fiscale a avut un efect bun şi asupra recuperării rămânerilor în urmă și, astfel, în trei ani, PIB-ul bulgar a sărit de la 55% din media UE la 64%. Pentru ultimii 11 ani (2009-2020), creșterea a fost de la 35% la 55%: adică accelerarea recuperării rămânerilor în urmă în ultimii trei ani este vizibilă.

Ca urmare a acestor procese, au început să scadă şi discrepanţele în țară, care până în 2020 ajunsese la valori aproape turcești și mexicane, de peste 40% conform coeficientului lui GINI. Până în prezent, s-au înregistrat progrese tangibile și în ceea ce privește acest indicator - el este de 37% față de o medie de aproximativ 30% pentru UE.

Bulgaria, doar în „Air” Schengen

Bulgaria nu a fost admisă și nu avea cum să fie admisă în Schengen în guvernarea 2017-2020. Anumite țări (Olanda, dar nu numai) nu ar da undă verde Bulgariei conduse cu Borisov și Peevski.

Deși Bulgaria se află deja parțial în Schengen, ridicarea frontierelor terestre nu va avea câştig de cauză dacă Bulgaria revine ca guvernare din 2017-2020.

Zona euro

Schimbarea politicii fiscale din ultimii trei ani a fost realizată în cadrul cerințelor de la Maastricht privind datoria şi deficitul bugetar. Există multe speculații legate de faptul că Bulgaria are o nouă datorie de 20 de miliarde de leva în trei ani.

Dar adevărul este că, în ciuda acestui fapt, datoria este din nou sub 25% din PIB - doar că oportunitățile țării sunt în creștere și ar fi o prostie să nu le folosească, luând credit la o dobândă scăzută pentru a-și repara infrastructura etc.

Prin urmare, din punct de vedere al stabilității financiare, Bulgaria se află acum într-o poziție foarte bună pentru a intra în zona euro. Deficitul este constant sub 3%, iar rapoartele diferitelor organizații (FMI și agențiile de credit) sunt deosebit de pozitive (deși cu unele avertismente inevitabile).

Decizia politică a GERB - DPS de a se merge la alegeri este singurul factor care încetinește cu adevărat țara în drumul ei spre euro. Având în vedere că inflația este în scădere și probabil că va reveni la cerințele de la Maastricht până la sfârșitul anului, nu există în niciun caz argumente pentru amânarea aderării. Dar tocmai când suntem pe ultima sută de metri, încep alte întârzieri și sabotaje.

Administrația Borisov-Peevski va duce Bulgaria în zona euro?

În principiu, atât GERB, cât și DPS susțin calitatea de membru a Bulgariei și lucrează pentru aceasta. Dar există lobby-uri, asociate cu aceasta, care nu au niciun interes ca Bulgaria să adere la euro.

În linii mari, un guvern cu "figuri politice proeminente", ca ale GERB și DPS, nu va fi acceptat fără echivoc în Europa și ar fi mai degrabă ceva negativ în procesul de integrare a Bulgariei în zona euro.

Lupta împotriva corupției

Aici, în afară de „pune-i cenuşă”, nu ar fi multe de spus. Revenirea la modelul 2017 - 2020 nu va fi o simplă "spălare" a lui Borisov și Peevski, ci o restabilire a "statului acaparat" în toată frumusețea sa. Și în guvernarea Glavcev, putem deja să vedem cum parchetul și serviciile încep să acționeze după modelul "băț-umbrelă".

Întoarcerea lui Borisov și Peevski ar fi combinată şi cu revanșismul şi "lupta împotriva corupției" împotriva PP-DB, care au atins deja nivelul de perversiune morală. Până la urmă, oamenii de pe lista "Magnitsky" nu ar fi posibil să se prezinte drept victime și luptători împotriva corupției, într-o țară cu o mass-media cu adevărat liberă sau cel puțin mai multă gândire sănătoasă.

Problema cu mantra revenirii la „normalitate” de acum trei ani este că ea poate funcționa doar pentru persoane cu o memorie proastă. Să se uite de "Magnitsky", să se construiască din nou autostrăzi fără licitații, să se aranjeze toate celelalte licitații, să conducă procuratura după modelul fostului procuror general Ivan Gheşev fără Gheşev, să circule prin presă afirmații că bulgarii iubesc corupția și habar nu au ce este "curat" și ce este intangibil - toate acestea au fost trăite și nimeni nu va fi încântat să se repete.

E cel mai bun lucru de care este capabilă Bulgaria?

Întrebarea este dacă acesta este cel mai bun lucru de care este capabilă Bulgaria? Aici, alegătorii dezamăgiți atât din PP-DB, cât și din alte partide, vor spune pur și simplu: știm, dar pur și simplu nu vrem să mai votăm.

Acești oameni cred pe bună dreptate că, la trei ani de la protestele în masă din 2020, este absurd să discutăm din nou dacă Peevski și Borisov pot guverna singuri împreună. În cele din urmă, asta chiar pare a fi o condamnare și o incapacitate a ţării de a se ocupa de probleme care pot fi văzute chiar şi de la Washington, Londra și Bruxelles și poate chiar din spațiul cosmic pot fi observate cu uşurinţă.

Dezamăgirea este de înțeles, dar până la urmă, cu doar câteva zile în urmă s-au împlinit 300 de ani de la nașterea lui Kant. Filosoful pentru care datoria morală este dictată de rațiunea umană.

Acest dictat - singurul căruia trebuie să i se supună omul liber - recunoaște dezamăgirea, dar nu o acceptă ca motiv de acțiune. Totuși, atunci când avem treabă, aceasta trebuie făcută, indiferent de eșecurile și jumătățile de succes de până acum. Există un astfel de filozof - iată un nume bun pentru un partid.

(Articol de Daniel Smilov, DW/Mediapool; Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)