Armata Română se confruntă cu probleme serioase în ceea ce privește personalul. Doar jumătate din posturile de ofițeri sunt ocupate, iar în cazul subofițerilor și soldaților, aproximativ un sfert dintre acestea sunt vacante.

Din acest motiv, admiterea la școlile militare postliceale ale Ministerului Apărării Naționale pentru pregătirea maiștrilor militari, dar și a subofițerilor, va fi bazată în acest an pe media obținută la examenul de Bacalaureat, fără necesitatea susținerii unui examen de admitere.

Armata Română are probleme serioase. Deficitul de personal este alarmant

Cu un conflict la frontiere ce durează deja de peste doi ani și în ciuda creșterii semnificative a bugetului Ministerului Apărării Naționale (MApN) în ultimii ani, România se confruntă cu un deficit uriaș de personal, ajungând la aproape jumătate din numărul total al ofițerilor. Cu toate acestea, nu se găsesc soluții eficiente pentru rezolvarea acestei probleme.

Deficitul de personal al Armatei Române se situează la peste o treime din efective, iar cea mai mare lipsă se înregistrează în rândul ofițerilor, unde gradul de ocupare este de doar 57%. Informațiile au fost prezentate pentru prima dată de către ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, într-un răspuns la o interpelare adresată deputatului PSD Viorel Salan, secretar al Comisiei parlamentare de apărare. Potrivit ministrului, aceste cifre sunt conforme cu datele înregistrate la sfârșitul anului 2023 și a subliniat că această problemă a fost adusă în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Capacitatea de luptă a Armatei Române, inclusiv încadrarea cu personal, este analizată în structurile de conducere ale Ministerului Apărării Naționale și în ședințele CSAT, fiind formulate propuneri pentru îmbunătățirea încadrării cu personal și limitarea ieșirilor semnificative din sistem”, e explicat ministrul Tîlvăr.

Datele prezentate de către ministrul Apărării reflectă clar nivelul de încadrare în cadrul Armatei:

• 57% pentru ofițeri,
• 75% pentru maiștri militari,
• 72% pentru subofițeri,
• 77% pentru soldați și gradați profesioniști,
• 89% pentru personalul civil.

Pregătire voluntară de patru luni pentru Armata Română

În diverse cercuri se poartă discuții despre posibila reintroducere a conscripției, însă Nicolae Ciucă, fost premier și președinte al PNL, a afirmat recent că România nu dispune de infrastructura necesară pentru a implementa serviciul militar obligatoriu.

„Nu avem pregătită infrastructura necesară ca în următorii doi ani de zile să putem să trecem la o astfel de decizie. Ca să avem din nou armata obligatorie, trebuie infrastructură absolut foarte bine pregătită pentru că nu poţi să aduci oameni cu arcanul la armată, s-au dus vremurile alea, pe de o parte. De cealaltă parte, nu poţi să-i aduci şi să nu te îngrijeşti de ceea ce înseamnă armata anului cât o fi la vremea respectivă”, a explicat Nicolae Ciucă la Digi 24.

Într-o declarație recentă, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a subliniat necesitatea unei modificări rapide a Legii privind pregătirea populației pentru apărare. Această modificare ar trebui să ofere tinerilor cu vârsta de până în 35 de ani posibilitatea de a efectua voluntar o pregătire militară timp de patru luni în unitățile militare ale Ministerului Apărării Naționale.

Klaus Iohannis nu ia în calcul recurtarea obligatorie

În contextul acesta, președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în Coreea de Sud, că nu a luat în considerare introducerea recrutării obligatorii. El a subliniat că este necesară o mai mare informare și atracție pentru cariera militară, evident, însoțită de o remunerație pe măsură, dar și de o mai mare promovare pozitivă, astfel încât lumea, în special tinerii interesați de o carieră militară, să fie conștienți de oportunitățile disponibile.

„Nu m-am gândit la recrutare obligatorie şi nu voi avansa aşa ceva, asta este o chestiune foarte clară. În rest, cred că trebuie să existe mai multă informaţie şi mai multă atractivitate pentru cariera militară, mai multă atractivitate însemnând evident şi o soldă pe măsura implicării fiecărui militar”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Coreea de Sud.

Ce salarii sunt în Armata Română

La capitolul bani, respectiv salarii, Armata Română stă mai prost față de alte țări vecine.

Concret, un maior încasează un salariu lunar de 5.019 lei (la care se adaugă sporurile), 4.324 lei pentru un căpitan (la care se adaugă sporurile), 3.445 lei pentru un locotenent cu gradul 4 (la care se adaugă sporurile), 2.958 lei pentru un sublocotenent (la care se adaugă sporurile), 3.107 lei pentru un plutonier cu gradul 4 (la care se adaugă sporurile), 2.933 lei pentru un sergent major (la care se adaugă sporurile), 2.618 lei pentru un sergent cu gradul 4 (la care se adaugă sporurile), sau 2.437 lei pentru un caporal cu gradul 4 (la care se adaugă sporurile).

Menționăm sporuri pentru suma normei de hrană de 1.054 de lei, precum și pentru „drepturile privind norma de echipare, indemnizaţiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuinţe), de detaşare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanţă, decontare tratament ambulatoriu şi servicii medicale etc., specifice instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională”, așa cum a comunicat MApN.

MapN, decizii radicale din cauza deficitului de cadre

Din cauza lipsei de personal, MApN a hotărât că admiterea la școlile militare postliceale ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru pregătirea maiștrilor militari și a subofițerilor se va realiza exclusiv pe baza mediei obținute la examenul de Bacalaureat, fără a mai fi necesar un examen de admitere.

Mai exact, „admiterea în învățământul postliceal militar se realizează pe baza mediei obținute la examenul național de Bacalaureat, în funcție de opțiunile exprimate în cererea de înscriere și de rezultatele selecției, în limita numărului de locuri aprobat pentru fiecare armă sau serviciu și specialitate militară, atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru celelalte structuri din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitatea națională”, se arată într-o dispoziție recentă a Direcției generale de management resurese umane a MApN.