Croația organizează miercuri alegeri generale cu un rezultat foarte incert, cu două opțiuni: Uniunea Democrată Croată (HDZ), conservatoare, să rămână la putere, partid care a guvernat 25 din ultimii 33 de ani și este foarte afectat de corupție, sau să apară în ţară un populism pro-rus critic, scrie La Razon.

Două opțiuni toxice pentru alegătorii din Croația

Cu aproximativ o lună în urmă, sondajele și analizele dădeau victoria HDZ ca foarte sigură, precum și faptul că actualul prim-ministru, Andrej Plenkovic, va obţine al treilea mandat consecutiv.

Totuși, acel scenariu s-a schimbat odată cu anunțul președintelui țării, Zoran Milanovic, că va candida la alegeri în fruntea unei liste conduse de Partidul Social Democrat (SDP), al cărui lider era, sub promisiunea de a pune capăt la ceea ce el numeşte "cloacele coruptului HDZ".

În luna martie, când Curtea Constituțională l-a avertizat că în calitate de șef al statului nu poate participa la campanie, Milanovic a numit judecătorii o "bandă de gangsteri" și a anunțat încetarea activităţii instituției respective.

Președintele de extrema stângă numește Curtea Constituțională „bandă de gangsteri”

Una peste alta, acest anunț a ridicat intenția de vot a SDP și a coaliției sale "Râurile de Justiție" cu 9%, deși sondajele îi conferă 44 de locuri, cu mult sub cele 60, dintr-un total de 151, pe care le-ar obţine conservatorul HDZ.

Totuși, această împingere deschide posibilitatea ca SDP să guverneze în fruntea unei coaliții de alte partide care acuză și ele HDZ de corupție, partide atât de stânga, cât și de dreapta.

Astfel, Mișcarea Patriotică de dreapta (DP) și Most (Podul), care ar câștiga 14, respectiv 9 mandate, exclud o coaliție cu actualul partid de guvernare.

Možemo! (Putem!) de stânga ar câștiga 9 locuri, Adunarea regionalistă din Istria 2, iar unele partide minoritare sau candidați independenți ar putea intra în Parlament, în timp ce 8 locuri sunt rezervate minorităților și trei diasporei croate.

Socialistul e anti-UE

De la câștigarea alegerilor prezidențiale din 2020, Milanovic și-a radicalizat discursul, cu atacuri la adresa Uniunii Europene, ironii cu privire la măsurile anti-Covid, sprijinul său pentru premierul ultranaționalist al Ungariei, Víktor Orbán, opoziția acestuia față de sprijinirea militară a Ucrainei şi poziții pro-ruse.

În acest scenariu, analiști precum Marko Rakar prevăd că HDZ va reuși să formeze un guvern, dar avertizează că procesul și negocierea vor fi foarte dificile.

În schimb, ziarul "Lista Jutarnji" subliniază ca una dintre posibilele opțiuni ca Milanovic să fie prim-ministrul unei coaliții formate din SDP și Most, și cu sprijinul parlamentar al Možemo!.

Corupție îngrijorătoare în Croația

"Cuvântul crucial în această campanie este corupția. Toată lumea este împotriva HDZ în această problemă, de la stânga la dreapta, este tema dominantă", a declarat Rakar pentru postul N1.

Croația ocupă locul 57 din 180 de țări în indicele de percepție a corupției întocmit de Transparency International (TI), cu 13,6 puncte mai puţin decât media țărilor din UE și al cincilea cel mai scăzut scor, devansând doar România, Bulgaria și Ungaria.

HDZ nu a reușit să devieze această dezbatere cu mesajele sale de succes, cum ar fi recenta intrare a Croației în spațiul Schengen, al liberei circulații, sau în zona euro anul trecut și cu realizările sale economice, cu o perspectivă de creștere de 3,2. % până în 2025.

La scandalurile în care sunt implicați membrii HDZ s-au adăugat ciocnirile dintre premier și Parchetul European Anticorupție și alegerea în funcția de procuror șef a unui judecător cu legături cu cei acuzați de corupție.

Președintele socialist din Croația duce țara în sfera de influență a lui Putin

La rândul său, Plenkovic l-a descris pe Milanovic drept un "violator al Constituției" care dorește să aducă Croația în sfera de influență a Rusiei.

Analistul Davor Gjenero avertizează că Milanovic este o amenințare la adresa instituțiilor și că "idolul său este Vladimir Putin", președintele Rusiei.

Politologii ca el văd în actualul șef al statului un lider asemănător cu Robert Fico, populistul de stânga care conduce guvernul slovac sau ultranaționalistul maghiar Víktor Orbán.

Milanovic s-a opus intrării Suediei și Finlandei în NATO, asigură că "Ucraina nu este un aliat", l-a numit mincinos pe șeful diplomației europene, Josep Borrell, și consideră că fondurile europene sunt singurul motiv pentru care Croația rămâne în UE.

(Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)