Sursa foto: Arhiva EVZ Stațiunile turistice din România s-au transformat în adevărate „imperii imobiliare”. Mamaia și Năvodari sunt pline de construcții care „sufocă” spațiile verzi.
Dezvoltatorii imobiliari au luat cu asalt statiunile situate pe litoralul Mării Negre. Spre exemplu, în Neptun s-a aprobat recent construcția de blocuri de 17 etaje. Mai multe hetare de teren din Delta Dunării au fost retrocedate şi lotizate, la suprafeţe de 500 de metri pătraţi. Terenurile sunt însă în Rezervația Biosferei Deltei Dunării și sunt „protejate” de „betoane”.
Stațiunile turistice, transformate în imperii imobiliare
Legea Deltei Dunării prevede că terenurile din rezervaţie, cu mici excepţii, ar trebui să fie în proprietatea publică a statului român, transmite știrileprotv.ro. Cu toate acestea, unii constructori au invadat stațiunile cu construcții. Unii dintre ei au ajuns în instanță, la cererea autorităților, abia după ce în presă au apărut imaginile cu „betoanele din Deltă”.
Conform sursei citate, peste 1000 de hectare cu ieşire la mare, situate de-a lungul plajei Sălbatice Vadu au ajuns în proprietatea unor privaţi. Primarii din Corbu şi Săcele, două comune vecine pe teritoriul cărora se află Grindul Chituc, au cerut în anii 2000 terenuri pe Grind de la Agenţia Domeniilor Statului pe care apoi l-au pus în posesie. Fostul primar al comunei Corbu, Vasile Lumînare, a menționat, pentru PRO TV, că „mecanismul de retrocedare a fost prevăzut”. Se scuză, însă, și spune că acestea nu s-au făcut în timpul mandatului său.
„Totul a fost prevăzut. Au gândit în viitor că probabil mai devreme sau mai târziu zona se va deschide şi va fi de interes”, a precizat fostul primar al comunei Corbu, Vasile Lumînare, pentru sursa citată.
Ministerul Apărării se luptă în instanță să-și recupereze terenurile din administrare
Sursa foto: Ministerul Apararii Nationale, Romania / Facebook
La Corbu, pe mandatul fostului primar Marian Gălbinașu, s-au retrocedat în Grindul Chituc inclusiv terenuri care aparţineau de drept Bazei Militare de la Capu Midia. Astfel, Ministerul Apărării a aflat în 2008 că jumătate din bază nu mai este a instituției şi de atunci se luptă în instanţă să-și recupereze terenurile din administrare.
Potrivit sursei citate, în total sunt 620 de hectare din proprietatea publică a statului în administrarea MApN. Peste 300 de hectare erau afectate de diferite litigii imobiliare ca urmare a statului ca autorităţile locale emiseseră diferite hotărâri de consiliu local şi titluri de proprietate în favoarea unor terţi, menționează sursa citată. Unele retrocedări de terenuri de la malul Mării Negre sunt investigate de procurori, menționează sursa citată.
Recomandările noastre
