Eugeniu Chirca a fost ultimul supraviețuitor al grupului de luptători anticomuniști condus de frații Toma și Petre Arnăuțoiu, Prins de securişti în toamna lui 1949, după şase luni de rezistenţă, a trecut prin cele mai crunte închisori comuniste.

Eugeniu Chirca reprezintă unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din România. A fost ultimul supraviețuitor al grupului de partizani din Nucșoara, condus de frații Toma și Petre Arnăuțoiu. Rezistența anticomunistă de la Nucșoara este considerată una dintre cele mai lungi din Europa, între 1949 și 1958. A murit la 93 de ani, pe 14 ianuarie 2024.

Eugeniu Chirca, ultimul partizan

S-a născut în satul Slatina din comuna argeșeană Nucșoara, iar la 19 ani s-a alăturat mișcării de rezistență anticomunistă. Nu singur, ci împreună cu părinții și unul dintre frați. Drept răzbunare împotriva familiei care lupta împotriva regimului, Securitatea i-a internat pe frații mai mici ai lui Eugeniu Chirca într-un orfelinat.

Alături de tatăl său, Nel Chirca, Eugeniu a construit primul adăpost pentru partizani. Acesta a fost amplasat la Izvorul Grosului, într-o zonă greu accesibilă, la zece kilometri de Nucșoara.

Eugeniu Chirca a fost capturat de trupele de securitate în toamna lui 1949, după şase luni de rezistenţă. El a fost închis la Pitești, unde a fost bătut luni în șir. Apoi a fost condamnat la opt ani de detenție în condiții grele. A trecut prin cele mai teribile închisori, de la Jilava, Aiud, Periprava şi Baia Sprie, acolo unde erau minele de plumb.

Suferințele fostului luptător anticomunist

În urmă cu câțiva ani, într-un interviu, fostul luptător anticomunist Eugeniu Chirca a povestit despre suferințele îndurate în pușcăriile comuniste. Povestea lui este similară cu cea a tututor celorlalți deținuți anticomuniști. Bătăi crunte, umilințe greu de îndurat, muncă silnică în condiții inumane. Sunt lucruri pe care cei ce plâng după Ceaușescu și regimul comunist nu vor să le cunoască.

„Ce-am mai tras şi la Jilava... Eram 140 de deţinuţi într-o cameră. Ne scotea afară pe toţi, ne încolona pe câte cinci rânduri şi ne punea să ocolim ceva ce era ca o movilă mare de pământ. Erau alături de mine mulţi oameni bătrâni, amărâţi... Pe toţi ne luau gardienii la pas alergător. Trebuia să ocolim movila aia până nu mai puteam. Unii cădeau şi nu se mai ridicau“, povestea Eugeniu Chirca pentru Weekend Adevărul.

Cel mai greu i-a fost la Baia Sprie, unde a muncit în minele de plumb, în condiții inumane. Dar cele mai crunte bătăi le-a primit în închisoarea de la Pitești.

„Însă cele mai crunte bătăi le-am primit la Piteşti“, spunea oftând Eugeniu Chirca.

Eugeniu Chirca, „dușman al poporului”

Cu adevărat dureros a fost însă, a povestit fostul luptător anticomunist, că și-a pierdut familia, în vreme ce era închis. Mama a murit în închisoarea Mișlea, iar tatăl împușcat de trupele de securitate. El a fost eliberat din pușcăriile comuniste în 1957, după opt ani de detenție în condiții crunte.

La eliberare, a povestit Eugeniu Chrica, se simțea mai bătrân, era îngrijorat cu privire la soarta sa și speriat de securiștii care îl urmăreau permanent. Era catalogat drept „dușman al poporului”.

„După ce m-au eliberat din puşcărie, mă mai întrebau securiştii dacă ştiu ceva de fraţii Arnăuţoiu. Cum era să mai ştiu? Stătusem atâţia ani în puşcărie... Însă securiştii ziceau că e imposibil să nu ştiu nimic“, mai povestea fostul partizan.

Ciprian Nica, declarat colaborator al Securității Sursa foto: EVZ

Umilit de statul post-decembrist

După revoluția din 1989, Eugeniu Chirca și-a căutat dreptatea în justiție. A cerut să fie despăgubit pentru anii de viață pierduți în închisorile comuniste. Însă nu a avut succes. Pentru suferința sa, statul român i-a oferit doar 10.000 de euro, câte trei euro pentru fiecare zi de captivitate. O sumă ridicolă care nici măcar nu i-a fost plătită.

Legea în baza căreia i s-au acordat despăgubirile financiare lui Eugeniu Chirca a fost declarată neconstituțională. Actul normativ a fost întors în parlament pentru modificare. Iar de atunci este ținut la sertar, în Comisia juridică de la Camera Deputaților. Ar fi de menționat că, președintele acestei comisii era Ciprian Nica (PSD), informator al Securității dovedit.

Cunoscut sub pseudonimul Bratosin, acesta dădea informații Securității despre colegii săi de liceu. În prezent, omul care a blocat legea ce acorda despăgubiri foștilor luptători anticomuniști a fost recompensat cu un post călduț la Guvern, de Nicolae Ciucă.

De altfel, statul român psotdecembrist nu a fost tocmai interesat să dezvăluie crimele comise în regimul comunist. Cu atât mai mult cu cât mulți dintre cei care au luat parte la aceste crime erau încă în activitate. Fie în politică, fie în serviciile secrete, fie în afaceri sau instituțiile publice. Nici unul dintre ei nu s-ar fi simțit comod alături de oameni precum Eugeniu Chirca.