Un grup de cercetători români a obținut un loc remarcabil în Cartea Recordurilor prin dezvăluirea dimensiunilor impresionante ale celui mai mare lac care a existat vreodată pe suprafața Pământului.

Guinness World Records (Cartea Recordurilor) a distribuit un articol online dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodată”. În plus, acest record a fost inclus în edițiile tipărite, traduse în peste 40 de limbi.

Echipa care a descoperit proporțiile lacului e formată din cercetători ai institutului GeoEcoMar și ai Universității din București.

Cercetarea românească privind cel mai mare lac din lume, în Cartea Recordurilor

Investigația a avut ca obiectiv reconstituirea aspectului continentului european acum aproximativ 11 milioane de ani, în perioada geologică cunoscută sub denumirea de Miocenul superior.

Conform unui comunicat emis de GeoEcoMar, caracteristica definitorie a continentului a fost, probabil, Paratethys - un corp extins de apă ce se întindea de la est de munții Alpi până în zonele care astăzi fac parte din Kazahstan.

Într-un studiu publicat în luna iunie a anului 2021, Dan Palcu și echipa sa au calculat dimensiunile impresionante ale mega-lacului.

Conform cercetării, în perioada de apogeu, Paratethys acoperea o extindere de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați. Mai mult, găzduia o cantitate de peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă, fie dulce, fie sărată, în proporții variate.

Aceasta reprezintă o dimensiune de peste zece ori mai mare decât volumul total al tuturor lacurilor actuale, indiferent de tipul de apă.

Lacul a acoperit o mare parte din teritoriul României

„Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob.

Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele de muntoase, și a lăsat în urmă mărturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrița care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflectă în alternanțele albicios-roșiatice ale rocilor”, a spus Dan Palcu, citat în comunicat.

Ecosistemul unic al mega-lacului Paratethys era caracterizat de o faună locală distinctivă. În timpul celei mai severe crize hidrologice, suprafața mega-lacului s-a redus cu peste două treimi. Volumul său cu o treime, conducând la o scădere a nivelului apei de până la 250 de metri.

Această schimbare dramatică a avut consecințe devastatoare asupra faunei. A provocat dispariția multor specii, printre care și Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă identificată.

Cum au determinat mărimea lacului ce a intrat în Cartea Recordurilor

În demersul lor de cercetare, specialiștii români au adoptat o metodă denumită magnetostratigrafie. Au utilizat înregistrarea inversărilor de polaritate ale câmpului magnetic terestru în roci ca un instrument de datare.

Pentru a evalua dimensiunea și volumul mega-lacului Paratethys, cercetătorii au utilizat reconstrucții paleogeografice digitale.

Dan Palcu menționează că investigațiile lor depășesc simpla curiozitate. Ele dezvăluie un ecosistem care a răspuns dramatic la fluctuații climatice. Explorând cataclismele pe care le-a îndurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimbărilor climatice, obținem informații neprețuite.

Cu ajutorul lor, se pot elucida potențiale crize ecologice declanșate de schimbările climatice pe care planeta noastră le suferă în prezent. Totodată, cercetările aduc clarificări despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagră.

El subliniază că Marea Neagră contemporană explică numeroase caracteristici de mediu ale Paratethysului antic.

În cea mai mare parte lipsit de oxigenul necesar vieții, adâncurile Mării Negre conțin ape bogate în hidrogen sulfurat, un gaz toxic prejudiciabil atât pentru oameni, cât și pentru majoritatea speciilor de animale.

În plus, sedimentele Mării Negre adăpostesc metan „înghețat”, un gaz cu puternic efect de seră, care ar putea fi eliberat în atmosferă în urma încălzirii globale, declanșând astfel catastrofe de mediu.