Asociația Națională a Stațiunilor Balneare și Balneoclimaterice se află în etapa de dezvoltare a unei hărți cu resursele terapeutice din fiecare stațiune balneară din țară.

Stațiunile balneare din România se află în procesul de creare a unei hărți a resurselor terapeutice.

Președintele Asociației, Gheorghe Baciu, a subliniat că această hartă va servi drept ghid pentru turiștii. Va fi utilă în special pentru cei din străinătate care caută facilități terapeutice specifice în stațiunile balneare din România.

Hartă interactivă cu resursele terapeutice din stațiunile balneare din România

El a exemplificat acest concept prin sintagma „când vrea nămol și apasă pe nămol, trebuie să ajungă acolo” subliniind importanța oferirii informațiilor necesare pentru a ajunge la aceste facilități.

„Apreciez acest site (balneomap - n. r.) pentru că şi noi suntem în lucru acum să facem o hartă a resurselor terapeutice. Pentru că turistul, în special cel din străinătate, când vrea nămol şi apasă pe nămol, atunci trebuie să ajungă acolo.

Și o să avem o discuţie, să vedem cum ne interconectăm”, a menţionat Gheorghe Baciu, la conferinţa „Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare”.

În cadrul conferinței, a fost prezentat proiectul Balneomap. Acesta reprezintă o hartă digitală interactivă dedicată resurselor balneare, cum ar fi izvoarele, apele minerale, lacurile terapeutice, mofetele, sursele de nămol și zonele cu potențial balnear.

Acest proiect are și ca scop să ofere o perspectivă asupra poveștilor legate de aceste resurse.

Prin intermediul platformei, se urmărește aducerea oamenilor mai aproape de aceste leacuri naturale. Și asta pentru că toate sunt menite să contribuie la menținerea sănătății în mod natural, în conformitate cu tradiția culturii balneare de altădată.

Turismul balnear, susținut prin soluții pe termen scurt

„Noi avem soluţii pentru a susţine turismul balnear pe termen scurt. Trebuie foarte repede să se scoată plafoanele de Casă de la Casa de Asigurări, la sanatoriile balneare.

Spre exemplu, Borsec şi-a făcut propriul sanatoriu şi trebuie ajutat să primească aceste paturi. Sau să primească fonduri ca să putem utiliza aceste baze.

La Slănic Moldova este o bază a Institutului Naţional de Medicină Fizică şi Balneologie, cu o capacitate hotelieră mai mică decât capacitatea de recuperare. Foarte simplu, dacă am scos plafonul de Casă, te-ai dus cu cardul, ţi-ai făcut recuperarea.

Cel puţin recuperarea medicală este gratuită şi se încurajează în acest fel să funcţioneze lucrurile”, a menţionat Gheorghe Baciu, care este primarul localităţii Slănic Moldova.

Conform declarației sale, Asociația Stațiunilor Balneare reunește 33 de stațiuni balneare din România, inclusiv cele 25 care dețin certificări pentru resursele terapeutice pe care le oferă.

Stațiunile balneare din România trebuie modernizate

Baciu a subliniat că atunci când un turist se retrage dintr-un hotel de patru stele, ar fi ideal să descopere cel puțin trei stele și în mediul exterior.

El a adăugat că acest lucru implică costuri, care acoperă întreținerea întregii stațiuni și menținerea aspectului atrăgător.

Slănic Moldova, deținând licența de exploatare a resurselor terapeutice, implică costuri. Numai că, aceste costuri trebuie să fie acoperite din surse adecvate.

În acest sens, Gheorghe Baciu a menționat că industria Horeca a primit 1,4 miliarde de euro ca suport după pandemie. Asta în timp ce primăriile stațiunilor balneare nu au primit niciun sprijin financiar. Totul deși se referă la funcționarea acestor stațiuni și nu la investiții.