Operațiunea „Paper clip” - cum au ajuns naziștii să lucreze pentru Aliați. Războiul Rece a fost atât de complicat încât rivalii au apelat la elitele naziste

Operațiunea „Paper clip” - cum au ajuns naziștii să lucreze pentru Aliați. Războiul Rece a fost atât de complicat încât rivalii au apelat la elitele naziste.

Războiul Rece a reprezentat acea confruntare între foștii aliați ai Coaliției Antihitleriste. Adică SUA și Europa de Vest contra URSS și Europei de Est. Evident, cu extinderile în lume ale celor două tabere, pe alte continente.

Operațiunea ”Paper clip” - origine

Devenise clar încă din momentul verii fierbinți a lui 1944 că aliații antihitleriști nu vor avea multe de împărțit ca aliați, o dată terminat războiul cu Hitler. În Germania exista o puternică opoziție contra lui Hitler care dorea ca o dată asasinat Hitler, Wehrmachtul, la nevoie să atace URSS ca să prevină expansiunea în Est. Deși era întemnițat după eșecul atentatului din iulie 1944 contra lui Hitler, Amiralul Canaris fusese exponentul unei asemenea idei.

FD Roosevelt îl refuzase, dar asta e istoria. Era conștient de potențialul reprezentat de elita nazistă a științei, mai ales că sovieticii i-ar fi luat în prizonierat fără să clipească. OSS-ul american, creat de William „Wild Bill” Donovan, colonel, ulterior general american, specializat pe informații militare a trecut la treabă. Primul director CIA, Allen C Dulles era rezident în Elveția al OSS și aflase chiar de la Canaris, fost șef al Abwehr (fusese demis în februarie 1944, iar știrea despre planurile de eliminare a lui Hitler îi parveniseră prin primăvară) de planificata lovitură contra lui Hitler eșuată în 20 iulie 1944.

Și mai aflase că erau destui savanți, militari care erau germani dar nu erau naziști din convingere și nici nu participaseră la Holocaust. Treaba lor era știința și puteau fi necesari. Atunci, estimând corect (Donovan estimase atacul de la Pearl Harbour cu luni înainte de a se produce, dar fusese ignorat, apoi, chemat de urgență la Casa Albă ca să coordoneze OSS-ul pe care el l-a creat), că sovieticii puneau mâna pe ei și că ei aveau planuri de oferit și rețete de laborator, s-a născut ideea „albirii” CV-uilor naziste cu identități sau alias-uri fictive. CV ul oficial avea o agrafă de care era prins cel „legendat” sau contrafăcut. De aici, numele operațiunii.

Cum a ajuns salvatorul lui  Horia Sima, în cercurile Casei Albe

Otto von Bolschwing (1909-1982) era în anii celui de Al Doilea Război Mondial, căpitan SS. Devenise membru al naziștilor din tinerețe, înainte de februarie 1933. Era reprezentant al SD-ului în România în 1941, când a riscat enorm, evacuându-l cu mașina sa pe Horia Sima în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941. Înainte se ocupase sub acoperire de agent comercial de direcția „afaceri iudaice” în Palestina. I s-a pus în sarcină ajutorul indispensabil dat lui Adolf Eichmann de creare a „soluției finale” stabilite prin Conferința de la Wansee din ianuarie 1942.

A ajuns în 1945, în atenția OSS și și-a oferit serviciile. Va fi foarte util în rețeaua Gehlen ca să coordoneze rezistența anticomunistă în Europa de Est. Mai ales că avea „arhiva românească” bine documentată. Evident, l-a mai și înșelat memoria dar americanii au fost mulțumiți de el.

Ulterior, a ajuns să fie om de afaceri, să lucreze la Sacramento, California la o firmă de IT. A fost în cercurile susținătorilor unor președinți americani. Trecutul nazist l-a ajuns din urmă și doar moartea lui din cauza unui AVC l-a scăpat de deportare și chiar de închisoare.

Acesta a fost numai un exemplu de nazist scăpat de trecutul nazist. Un altul a fost celebrul Wenherr von Braun, părintele Programului Apollo, de care am mai vorbit aici.

Cam așa se face și se scrie istoria...Iar operațiunea Paper clip a avut și o „surată ” sovietică!