Dracula plângea cu lacrimi de sânge, este concluzia cercetătorilor italieni de la Universitatea din Catania.

Dracula, numele sub care era cunoscut Vlad Țepeș, domnitorul român al secolului al XV-lea, plângea cu lacrimi de sânge. Cercetătorii italieni au ajuns la această concluzie după ce au analizat reziduurile de proteine ​​antice depuse pe trei scrisori autografate ale domnitorului.

Dracula a vărsat lacrimi de sânge pe scrisorile sale

O echipă de cercetători a analizat trei scrisori scrise de Vlad Drăculea. Una din 1457 și două din 1475. Ei au utilizat o peliculă specială de etilen-acetat de vinil pentru a extrage reziduurile proteice de pe paginile manuscriselor fără a le deteriora.

Aceste probe au fost ulterior supuse analizei cu ajutorul spectrometriei de masă, unde au identificat mii de peptide și proteine.

„În opinia noastră, este prima dată când se realizează o astfel de cercetare și contribuie la scoaterea în prim-plan a stării de sănătate a lui Vlad Țepeș Dracula”, se arată în studiul, care poartă prima semnătură a Mariei Gaetana Giovanna Pittalà și este coordonat de Vincenzo Cunsolo, ambii de la Departamentul de Științe Chimice al Universității din Catania.

Investigațiile s-au axat pe moleculele de origine umană care se aflau în stadii avansate de degradare. Acestea având astfel o probabilitate mai mare de a proveni de la domnitor. S-a exclus astfel posibilitatea ca acestea să nu provină de la persoanele care au manipulat scrisorile în secolele ulterioare.

 În total, au fost identificate numeroase peptide asociate sângelui uman, tractului respirator și proteinelor oculare.

Vlad Țepeș ar fi suferit de o boală respiratorie

Datele colectate, chiar dacă nu sunt complete, indică posibilitatea ca Vlad să fi suferit de o boală respiratorie. Aceasta ar fi cauzat infecții cronice ale plămânilor. E posibil să fi suferit chiar de o afecțiune numită hemolacrie, care provoacă lacrimi de sânge.

Ancheta asupra celor trei scrisori a condus, de asemenea, la identificarea a mii de reziduuri proteice provenite de la bacterii, virusuri, ciuperci, insecte și plante.

Toate au oferit o perspectivă captivantă asupra vieții din regiunea Țării Românești în secolul al XV-lea.

Au fost identificate urme de bacterii din flora intestinală umană normală, dar și de bacterii cunoscute ca provocând infecții intestinale și urinare, precum și a bacteriei Yersinia pestis, agentul cauzator al ciumei.

De asemenea, au fost detectate molecule care indică prezența muștelor de fructe, a virusurilor transmise de căpușe și țânțari, precum și a unor tipuri de mucegaiuri care se dezvoltă pe fructe aflate în stare de putrefacție, potrivit Huffington Post.