Incapabili să se pună de acord în privința unui nou lider al alianței lor militare pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, membrii NATO au prelungit cu încă un an mandatul secretarului general Jens Stoltenberg.

Stoltenberg, care, recent, a spus că nu intenționează să rămână pe postul pe care îl deține din octombrie 2014, a declarat că decizia îl onorează, fiind pentru a patra oară când mandatul său de patru ani îi este prelungit, El va prezida alianța până la împlinirea a 75 de ani la înființarea Organizației Tratatului Nord-Atlantic, în luna aprilie a anului viitor, urmând să prezideze și următoarea reuniune la nivel înalt, programată la Washington, vara viitoare.

Membrii NATO sperau să-l înlocuiască pe Stoltenberg, acum în vârstă de 64 de ani, al cărui mandat urma să expire pe 1 octombrie și care a condus alianța celor 31 de state pe parcursul celor mai mari transformări de la sfârșitul Războiului Rece. Fost premier norvegian, el a preluat conducerea NATO la câteva luni după ce Rusia a ocupat Peninsula Crimeea aparținând Ucrainei, la începutul anului 2014, și după rebeliunile semnalate în estul acestei țări.

De atunci, el a gestionat consolidarea apărării NATO în apropierea Rusiei. Începând din anul 2014, NATO a colaborat totodată strâns cu Ucraina până la invazia Rusiei de anul trecut, căutând să modernizeze și să reorganizeze armata țării. La acea vreme, oficiali militari ucraineni și occidentali au afirmat că demersurile sale au fost cruciale pentru succesul Kievului de anul trecut, când a reușit să respingă tentativele Rusiei de a cuceri capitala și de a-și încheia campania în doar câteva zile.

Stoltenberg, care  s-a situat mereu de partea Ucrainei, împiedicând totuși NATO să se implice în vreun fel în război, a coordonat totodată și cea mai largă extindere a alianței din ultimii ani. În urma invaziei inițiate de Rusia anul trecut, Finlanda și Suedia au renunțat la decenii întregi de neutralitate și au depus cerere în vederea aderării la NATO. Finlanda a aderat în aprilie, în vreme ce Suedia mai așteaptă încă aprobări din partea Ungariei și Turciei, două țări care au ridicat obiecții în urma cererii.

Președintele Biden a salutat prelungirea mandatului lui Stoltenberg. „Prin conducerea sa hotărâtă, prin experiență și prin judecata sa, secretarul general Stoltenberg a făcut ca alianța noastră să depășească cele mai grave probleme întâmpinate de securitatea europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a spus el.

Prelungirea mandatului lui Stoltenberg survine cu o săptămână înaintea reuniunii anuale a liderilor NATO, programată la Vilnius, în Lituania, unde ei își vor concentra atenția asupra sprijinului acordat Ucrainei și vor aproba niște importante planuri menite să întărească forțele armate ale alianței. Prelungirea mandatului lui Stoltenberg  urmează să fie parafată cu această ocazie.

Printre candidații puși în discuție recent pentru a-l înlocui pe Stoltenberg, s-au numărat premierul danez, dna Mette Frederiksen, și Kaja Kallas, premierul Estoniei, deși niciuna dintre cele două doamne nu s-au bucurat de un sprijin suficient.

Stoltenberg, încă un an la șefia NATO

Realegerea lui Stoltenberg era așteptată de altfel încă de luna trecută. Săptămâna trecută, dna Kallas a spus că noul secretar general al NATO este „bunul și vechiul secretar general al NATO”.

Stoltenberg se află pe locul al doilea printre secretarii generali NATO cu cel mai îndelungat mandat, după Joseph Luns, fost ministru de externe olandez, care a ocupat funcția în perioada 1971 – 1984. (Rador)