Legile Educației, promulgate de Klaus Iohannis, vin cu noi schimbări în ceea ce privește examenul de Bacalaureat și Evaluarea Națională. Vă prezentăm toate informațiile legate de aceste Legi.

Legile Educației au fost inițial propuse în vara anului 2022, însă, în urma feedback-ului primit din partea publicului și a observațiilor Ministerului Educației, s-a luat decizia de a le modifica și reintroduce în dezbaterea publică.

Principalele modificări din Legile Educației pentru învățământul preuniversitar

Primul proiect vizează legile învățământului preuniversitar. Astfel, propunerea de modificare pentru învățământul preuniversitar include introducerea unor noi evaluări obligatorii. La încheierea claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor fi supuși, în mod obligatoriu, unor evaluări scrise la materiile „limbă și comunicare” și „matematică și științe”.

Mai mult, se introduce portofoliul personal educațional, care va cuprinde toate diplomele și certificatele obținute de elev și va servi la monitorizarea progresului său. Portofoliul educațional va fi obligatoriu pentru elevii care intră în grupa mijlocie în anul școlar 2024-2025.

De asemenea, liceele vor avea posibilitatea de a organiza concursuri de admitere în clasa a IX-a, cu condiția ca numărul locurilor ocupate prin acestea să nu depășească 50% din totalul locurilor disponibile. Examenul de admitere la liceu nu va fi o alternativă la evaluarea națională, ci va fi obligatoriu. Conform proiectului actual, după finalizarea învățământului gimnazial, elevii vor susține evaluarea națională, care este obligatorie.

Aceasta înseamnă că, în plus față de evaluarea națională obligatorie, elevii care doresc să se înscrie într-un anumit liceu vor susține și un examen acolo. Cu toate acestea, doar elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a evaluării naționale vor putea participa la concursul de admitere.

Ce schimbări vor fi aduse examenului de Bacalaureat

Și în ceea ce privește examenul de bacalaureat, vor avea loc modificări importante. Se va introduce bacalaureatul tehnologic, iar o nouă probă va fi adăugată pentru evaluarea competențelor de bază.

Aceasta înseamnă că elevii vor susține o probă într-un profil opus celui urmat. De exemplu, pentru profilul umanist din filiera teoretică, proba scrisă va evalua competențele de bază la matematică, fizică, chimie sau biologie, în timp ce pentru profilul real din filiera teoretică, proba scrisă va evalua competențele de bază, la alegere, în una dintre disciplinele socio-umane studiate: istorie, geografie, logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie sau religie.

În plus, profesorii care dau meditații elevilor din propria clasă nu vor mai putea face asta, deoarece acțiunea lor va fi considerată o abatere disciplinară, iar profesorii pot fi sancționați, inclusiv prin desfacerea contractului de muncă.

Principalele prevederi din proiectul legii învățământului superior

În privința învățământului superior, proiectul de lege propune ca universitățile să asigure minimum 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 75% să fie disponibile în afara instituțiilor de învățământ superior.

De asemenea, durata studiilor universitare de doctorat va fi extinsă de la trei ani, cât este în prezent, la patru ani. În același timp, se introduce reglementarea posibilității de reducere a perioadei de studii cu un an, la cererea doctoranzilor, cu avizul conducătorului de doctorat și aprobarea senatului universitar.

Viitoarea lege prevede că un conducător de doctorat va putea îndruma simultan opt studenți-doctoranzi. În anumite situații excepționale, numărul acestora poate fi crescut până la maximum 12 studenți-doctoranzi pe un singur conducător. Această excepție se aplică doar cu aprobarea senatului universitar și nu poate depăși 20% din totalul conducătorilor de doctorat dintr-o școală doctorală.

De asemenea, studentul-doctorand va avea posibilitatea să desfășoare activități didactice remunerate, dar în limitele normei de asistent universitar.