AfD crește în sondaje și se plasează pe a doua poziție din cauza discursului său antiguvernamental. Dacă ar fi alegeri federale astăzi, Alternativa pentru Germania (AfD) ar deveni al doilea cel mai puternic partid, după conservatorul CDU.

Acest lucru reiese din sondajul institutului de cercetare Civey publicat de revista "Der Spiegel", care acordă 20 de puncte procentuale acestui partid populist, cu șapte mai mult decât la începutul anului și cea mai mare estimare realizată până acum pentru AfD.

O cifră care îi plasează pe populiști în fața SPD-ului cancelarului Olaf Scholz, care are 19 procente, și la o distanță destul de mare de partenerii lor de coaliție: Verzii care, cu 16 procente, rămân pe locul patru, iar liberalii FDP cu șapte. Stânga, Die Linke, ar obţine cinci procente, scrie larazon.es.

"Der Spiegel" precizează că sondajul s-a desfășurat în perioada 9-16 iunie, perioadă care a coincis cu controversa declanșată în cadrul Die Linke și care a determinat acest partid să-i ceară fostului lider, Sahra Wagenknecht, să demisioneze din mandatul de parlamentar în urma speculațiilor despre planul său de a fonda un nou partid. Totuși, și departe de aceste împrejurări, cifrele bune ale AfD se bazează pe frustrare și, mai ales, pe protestul unei părți a societății germane care a petrecut luni de zile luptând împotriva inflației mari sau a altor măsuri guvernamentale care, fără a fi pe placul unei majorităţi, i-au făcut pe mulți să dorească să dea o lecție celorlalte partide. Un lucru care nu-l surprinde pe politologul Michael Koßcare. Întrebat de programul de știri Tagesschau de la televiziunea publică germană, el susține că problema este generată de coaliția tripartită în care SPD, Verzii și FDP "pur și simplu au puține în comun" și asta ajută AfD să urce de luni de zile în sondaje.

Cu toate acestea, nu doar inflația sau prețurile ridicate la energie par să dea un avânt populiștilor, ci și noua dezbatere despre ce este de făcut cu sosirea migranților sau cum să fie gestionată noua legislație impusă de guvern și care urmărește interzicerea centralelor pe gaze în clădiri noi, din 2024. O decizie care a fost precedată de numeroase discuții între cele trei formaţiuni politice.

AfD se simte confortabil și crește ca partid care urmărește activitatea guvernului. Nu degeaba din unele cercuri de analiști sunt persoane care se referă la această formațiune cu sintagma de "partidul care este mereu împotrivă", întrucât nu este niciodată în favoarea a ceea ce vor ceilalți, indiferent dacă este vorba despre problema refugiaților, a schimbărilor climatice sau a sancțiunilor împotriva Rusiei. Şi pentru că populiștii sunt percepuți de o mare parte a opiniei publice germane ca adevăratul partid de opoziție, chiar înaintea CDU-ului însuși. Spre uimirea multora, partidul fostului cancelar Angela Merkel a susținut unele dintre proiectele implementate de actualul Executiv ceea ce, potrivit jurnalistei Nicole Diekmann, "ar putea fi unul dintre motivele pentru care AfD este percepută ca singura alternativă sau ca un partid de protest".

Eșecul lui Scholz stimulează extrema dreaptă germană

O titulatură în care AfD se vede ca un partid care înoată împotriva curentului și în care membrii săi se simt superiori, chiar și atunci când vine vorba de invadarea Ucrainei de către Rusia. Ei și-au acordat eticheta de "partid al păcii". Liderul său, Tino Chrupalla, a ajuns chiar să vorbească despre un "război economic" în care "sancțiunile aduc mai mult prejudiciu propriei noastre populații, întreprinderilor mici și mijlocii și economiei".

Scholz a luat act de acest sondaj și, într-un eveniment organizat în urmă cu câteva zile de ziarul "Die Zeit", a vorbit despre landurile în care partidul de extremă dreapta a ieșit mai puternic și s-a referit la AfD ca fiind "un partid morocănos".

Pentru cancelar, totul este produsul unui "moment plin de convulsii" în care sunt multe probleme într-un singur moment, menționând, de exemplu, pandemia, războiul din Ucraina și schimbările climatice. Alice Weidel, liderul AfD, s-a grăbit să-i răspundă lui Scholz: "Cetățenilor le-a pierit râsul", a spus Weidel, "și asta nu din cauza unui AfD presupus morocănos, ci din cauza unui grup de teatru de amatori care oferă în fiecare zi un trist cabaret politic în Guvern". La rândul său, secretarul general al CDU, Mario Czaja, a declarat că cifrele sondajului i-au lăsat "indiferenţi" pe membrii partidului conservator.

"Majoritatea oamenilor care sunt nemulțumiți de guvernul federal încă nu ne văd ca alternativă politică și trebuie să continuăm să lucrăm la asta", a spus el.

Însă sondajele nu sunt rezultate electorale, AfD știe bine că, chiar și cu 20 de puncte procentuale, pentru formațiune va exista un "cordon sanitar" impus de restul partidelor și că chiar și o participare într-un guvern la nivel de land este o opțiune nerealistă, din cauza lipsei potențialilor parteneri de coaliție. Dacă și în ce măsură AfD mai poate câștiga alegători – în special în vestul Germaniei – va depinde de ceea ce va face guvernul Scholz de acum înainte și de ce se va întâmpla la alegerile regionale din Hesse și Bavaria din toamnă. Acestea ar trebui să fie un test important, dincolo de toate sondajele. (Rador)