Cu o zi înainte de alegerile prezidențiale din Turcia, cele mai mari șanse pare să le aibă actualul președinte Recep Tayyip Erdogan. Pentru turcul de rând, pare că nu contează prăbușirea economică, inflația sau corupția, ci mai degrabă aspectele de ordin ideologic și naționalist, promovate de Erdogan.

Actualul președinte turc Recep Tayyip Erdogan s-a axat pentru al doilea tur de scrutin pe un discurs naționalist, care pare că la turcii de rând a prins foarte bine.

Ascensiunea la putere a liderului turc a fost marcată de consecințele politice controversate ale cutremurului din Izmir din 1999. Astfel, atunci când un alt cutremur devastator a devastat mari porțiuni din sud-estul Turciei la începutul acestui an, mulți observatori se așteptau ca guvernarea de două decenii a președintelui să se încheie.

În schimb, previziunile analiștilor politici nu par să se potrivească cu realitatea politică din Turcia, unde Erdogan pare să fi sfidat șansele.

Primul tur al scrutinului prezidențial și parlamentar din Turcia, desfășurat la 14 mai, a făcut din Erdodan principalul favorit în cursa care electorală.

El a obținut un avans de aproape cinci puncte față de principalul său rival, liderul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, și a fost la mai puțin de jumătate de punct procentual de pragul de 50% necesar pentru victorie. Blocul său parlamentar a obținut o majoritate confortabilă în legislativ.

Sprijin de la candidatul de pe locul trei

Săptămâna aceasta, candidatul de pe locul al treilea la alegerile prezidențiale, Sinan Ogan, l-a susținut public pe Erdogan, sporindu-i și mai mult șansele în fața lui Kilicdaroglu în al doilea tur de scrutin de duminică.

”Poporul va fi cel care va face regele, iar atunci când poporul va decide, cred că va fi alături de cei care au servit cu succes națiunea turcă în ultimii 21 de ani”, a declarat Erdogan.

Erdogan s-a referit la principalul său contracandidat, Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, ca la un amator politic.

Cei doi rivali și-au prezentat campaniile ca pe o serie de contraste. În timp ce Erdogan a urmărit să își pună în evidență abilitățile politice și a promovat în mod repetat industria de apărare a Turciei, aflată în creștere rapidă, Kilicdaroglu s-a prezentat ca fiind tehnocratul prin excelență: cu o voce blândă, echilibrat și conciliant.

Șase grupuri de opoziție de dreapta și de stânga s-au unit în spatele lui Kilicdaroglu, într-o încercare fără precedent de a-l demite pe președintele în exercițiu.

Un mare procent de nehotărâți

Sondajele de opinie arată că la momentul actual există un bazin electoral foarte important de nehotărâți, de 15 la sută din totalul cetățenilor cu drept de vot.

Dacă cei 15 la sută vor merge duminică la vot, și vor vota cu oricare dintre cei doi candidați, acesta va ieși președinte al Turciei.

La final de campanie electorală, Erdogan s-a rugat la Hagia Sophia, moscheea și fosta biserică din Istanbul, pe care guvernul turc a transformat-o în 1934 în muzeu, din respect pentru istoria sa bizantină și otomană. Erdogan a anulat în mod controversat această decizie în 2020.

De cealaltă parte, Kilicdaroglu a marcat finalul campaniei electorale prin depunerea de flori la mormântul lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Republicii Turce, care a fost vârful de lance al secularizării țării, anunță CNN.