După două decenii la putere, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan are la dispoziție încă două săptămâni pentru a-i convinge pe alegătorii turci că el este cea mai bună alegere pentru a conduce țara. O monedă, lira turcească, care din 2018 se scufundă și o inflație care, potrivit cifrelor oficiale, a depășit 80% anul trecut și a fost de 44% luna trecută, au erodat valoarea economiilor și a salariilor turcilor.

Alegerile prezidențiale din Turcia se îndreaptă spre un tur de scrutin, după ce actualul președinte, Recep Tayyip Erdogan, nu a reușit să obțină majoritatea voturilor. Un rezultat care îl trimite să se lupte într-un nou tur de scrutin pentru a parcurge cea mai dificilă provocare politică din cariera sa. Rezultatul votului de ieri a pregătit terenul pentru o bătălie de două săptămâni între Recep Erdogan și Kemal Kilicdaroglu, liderul opoziției, în 28 mai. Un moment care ar putea remodela peisajul politic al Turciei.

Cu numărătoarea neoficială aproape finalizată, Erdogan a obținut 49,4% din voturi, față de 44,8% pentru Kilicdaroglu, potrivit agenției de presă de stat Anadolu. Însă ambele părți au susținut că sunt în avantaj. "Deși rezultatele finale nu au fost încă afișate, noi conducem cu multe voturi", a declarat Erdogan în fața susținătorilor adunați în fața sediului partidului său din Ankara, capitala țării. Vorbind la sediul propriului său partid, Kilicdaroglu a declarat că votul va exprima "voința națiunii". El a spus: "Suntem aici până când fiecare vot va fi numărat''.

Alegerile din Turcia și lupta dintre Erdogan și Kilicdaroglu

Revendicările au apărut luni dimineața devreme, după o seară de luptă în care fiecare tabără a acuzat-o pe cealaltă că a anunțat informații false. Erdogan a avertizat opoziția pe Twitter împotriva "uzurpării voinței naționale" și a cerut credincioșilor partidului său "să nu părăsească secțiile de votare, indiferent de situație, până când rezultatele nu vor fi finalizate".

Politicienii din opoziție au contestat totalurile preliminare raportate de agenția de stat Anadolu, spunând că propriile lor cifre adunate direct de la secțiile de votare îl arată pe Kilicdaroglu în frunte, scrie New York Times.

În joc este parcursul unui stat membru NATO care a reușit să îi neliniștească pe mulți dintre aliații săi occidentali prin menținerea unor legături calde cu Kremlinul. Una dintre cele mai mari 20 de economii din lume, Turcia are o serie de legături politice și economice care se întind în Asia, Africa, Europa și Orientul Mijlociu, iar politicile sale interne și externe s-ar putea schimba profund în funcție de cine câștigă.

Votul a fost, în multe privințe, un referendum asupra performanței lui Erdogan, politicianul dominant al Turciei timp de 20 de ani. După ce a devenit prim-ministru în 2003, a marcat o perioadă de creștere economică extraordinară care a transformat orașele turcești și a scos milioane de turci din sărăcie. Pe plan internațional, el a fost salutat ca un nou model de islamist democratic, care era pro-business și care dorea legături puternice cu Occidentul.

În ultimul deceniu, criticile la adresa lui Erdogan au crescut

El s-a confruntat cu proteste în masă împotriva stilului său de guvernare în 2013, iar în 2016, la doi ani după ce a devenit președinte, a supraviețuit unei tentative de lovitură de stat. De-a lungul timpului, el a profitat de toate oportunitățile pentru a-și marginaliza rivalii și a adunat mai multă putere în mâinile sale, atrăgând acuzații din partea opoziției politice că duce țara spre autocrație.

Incapacitatea lui Erdogan de a obține o victorie în primul tur de scrutin de duminică a confirmat un declin al poziției sale în rândul alegătorilor supărați pe gestionarea economiei și pe consolidarea puterii sale. La ultimele sale alegeri, în 2018, el a câștigat detașat în fața altor trei candidați cu 53% din voturi. Cel mai apropiat contracandidat al său a obținut 31 la sută. Duminică, o alegătoare, Fatma Cay, a declarat că l-a susținut pe Erdogan în trecut, dar că nu a mai făcut-o de data aceasta, în parte pentru că era supărată pe cât de scumpe au devenit alimentele precum ceapa.

Cu toate acestea, ea nu a trecut la Kilicdaroglu, votând în schimb pentru un al treilea candidat, Sinan Ogan, care a primit aproximativ 5 la sută din voturi. Eliminarea domnului Ogan ar putea da un avantaj lui Erdogan în turul doi, deoarece adepții naționalismului de dreapta ai lui Ogan sunt mai susceptibili de a-l prefera pe acesta.

Kilicdaroglu, campanie din bucătărie

Erdogan rămâne popular în rândul alegătorilor din mediul rural, al clasei muncitoare și al votanților religioși, care îl creditează pentru dezvoltarea țării, îmbunătățirea poziției sale internaționale și extinderea drepturilor musulmanilor devotați în statul ferm laic al Turciei.

Kemal Kilicdaroglu, un fost funcționar public și care conduce cel mai mare partid de opoziție din Turcia, a făcut campanie în antiteză cu Erdogan. Oferind un contrast față de retorica de tip dur a lui Erdogan, Kilicdaroglu a prezentat videoclipuri de campanie în bucătăria sa modestă, vorbind despre probleme cotidiene, precum prețul cepei.

Opțiuni polarizante în societate

Votul de duminică a avut loc, de asemenea, pentru a determina componența Parlamentului turc, format din 600 de membri, deși rezultatele pentru aceste locuri nu erau așteptate până luni. Parlamentul a pierdut o putere semnificativă atunci când țara a trecut la un sistem prezidențial după un referendum susținut de Erdogan în 2017. Opoziția a promis că va readuce țara la un sistem parlamentar.

Alegerile au fost, de asemenea, marcate de probleme care au polarizat mult timp societatea turcă, cum ar fi locul pe care îl are religia într-un stat angajat în favoarea unui secularism strict. În cei 11 ani ca prim-ministru și nouă ca președinte, Erdogan a extins educația religioasă și a relaxat regulile care restricționau îmbrăcămintea religioasă.

La importanța acestor alegeri pentru mulți turci se adaugă faptul că în 2023 se împlinesc 100 de ani de la fondarea țării ca republică, după prăbușirea Imperiului Otoman. O sărbătoare națională este programată pentru această aniversare, pe 29 octombrie, iar președintele o va prezida.