Încoronarea Regelui Charles III are loc sâmbătă, 6 mai, de la ora 11:00 (13:00 ora României), cu o lungă și elaborată ceremonie. Aceasta va include o liturghie anglicană, cântarea de imnuri și euharistia. Alte elemente sunt unice pentru Încoronare. Avem ghidul complet, cu toate detaliile, precum ceremonia, muzica și spectacolul, așa cum sunt enumerate în programul oficial.

Când William, Duce de Normandia, l-a învins pe regele Harold la Hastings în 1066, a dorit să fie recunoscut ca regele legitim al Angliei. Și-a a decis să fie încoronat în noua biserică abațială pe care Edward Mărturisitorul o construise lângă palatul său din Westminster. Timp de aproape o mie de ani, Westminster Abbey, cu Altarul Sfântului Eduard, Rege și Mărturisitor, în inima sa, a rămas locul încoronării pentru monarhii britanici.

Ritul Încoronării în Anglia, care este într-adevăr o serie de ritualuri străvechi, își are rădăcinile în secolul al IX-lea și a fost codificat în secolul al XIV-lea într-o carte numită Liber Regalis, pe care Abația încă o deține. A fost modificat în secolele următoare, adaptându-se la nevoile în schimbare.

Slujba de astăzi se bazează pe acea tradiție îndelungată, plasată în contextul Euharistiei, care este actul definitoriu de închinare pentru Biserică. Se vor citi pasaje din Biblie, din epistola către Coloseni și din Evanghelia după Sfântul Luca; arhiepiscopul va ține o scurtă predică; se vor cânta imnuri; iar pâinea și vinul vor fi oferite, sfințite și primite de Rege și Regină, pentru a-i întări și îndruma în serviciul lor public.

La începutul serviciului, Majestatea Sa Regele se îndreaptă către fiecare dintre cele patru puncte cardinale și este recunoscut de către popoarele sale drept „regele lor de necontestat”, funcție pe care o deține din momentul morții Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a.

Regelui i se prezintă o Biblie, pe care acesta depune jurământul că va guverna popoarele cu dreptate și milă și va susține Bisericile. Apoi, pentru prima dată la o încoronare, Regele se roagă public pentru ca harul să fie „o binecuvântare pentru toți... pentru fiecare credință” și să slujească după modelul lui Hristos.

După predică, imnul antic Veni, Creator Spiritus este cântat în limbi din toată Marea Britanie, invocând Duhul Sfânt pentru cea mai sfântă parte a ritului Încoronării - ungerea cu ulei sfânt. Un ecran îl protejează pe Rege de vederea publicului în timp ce el stă pe scaunul de încoronare pentru aceste momente solemne și personale. Sub el, pavajul Cosmati simbolizează întregul cosmos în Ziua Judecății, când Hristos va judeca toate lucrurile în mila Sa; Regele regilor, pe care toți monarhii sunt chemați să-l reflecte și căruia toți trebuie să-i dea socoteală.

Odată uns, Regele este îmbrăcat cu haine preoțești, care simbolizează atât smerenia (Colobium Sindonis), cât și splendoarea (Supertunica, Stola și Roba); reflectând cele două naturi ale lui Hristos, care „deși era în chipul lui Dumnezeu... s-a golit pe sine... născându-se după asemănarea omului” (din Filipeni 2:6-8). Regele reprezintă umanitatea readusă la demnitatea și slava deplină în Hristos, ca „o rasă aleasă, o preoție împărătească, o națiune sfântă” (1 Petru 2:9).

Istoria unei monarhii care a rămas în picioare

Regelui îi sunt prezentate diverse însemne ale regalității, fiecare o amintire vizibilă a marii sale responsabilități în fața lui Dumnezeu. Printre care „Spurs” și „Armills”, care ar fi fost purtate de un cavaler medieval, și o sabie pe care Regele o poartă mai întâi și apoi o pune în slujba lui Dumnezeu.

Apoi vin simbolurile puterii seculare și spirituale: globul cu cruce, reprezentând lumea sub Hristos; un sceptru cu cruce, reprezentând puterea pământească; și Sceptrul cu Porumbel, reprezentând autoritatea spirituală exercitată cu milă. Există, de asemenea, un inel care simbolizează „căsătoria” fidelă a unui monarh cu popoarele sale.

Cei care prezintă însemnele regale Regelui reflectă diversitatea Regatului Unit și a popoarelor sale, în contrast izbitor cu ceea ce era acum șaptezeci de ani. Urmează un moment de mare încărcătură simbolică, atunci când Arhiepiscopul așează Coroana Sfântului Eduard pe capul uns al Regelui, și toți strigă „Dumnezeu să-l apere pe Rege”, se aude fanfara, bat clopotele Abației și se trag salvele de arme.

Regele se mută apoi din Scaunul Încoronării la Tronul său, din centrul Abației, iar Arhiepiscopul îi urează să „stea ferm și să se țină tare”, încrezător în Dumnezeu, „al cărui tron ​​dăinuie pentru totdeauna”. Odată înscăunat, Regele primește Omagiul (o promisiune de loialitate și credincioșie, recunoscându-i-se autoritatea spirituală și pământească), mai întâi de la Arhiepiscopul de Canterbury, apoi de la Alteța Sa Regală Prințul de Wales și în cele din urmă de la congregație și oamenii din alte părți. Înainte de a se alătura monarhului, așezată în tronul aflat alături de al Regelui, în centrul Abației, Regina este ea însăși unsă și încoronată și i se prezintă propriile însemne regale.

Liturghia Sacramentului, cu dăruirea Sfintei Împărtăşanii Regelui şi Reginei, constituie restul slujbei, după care Regele și Regina se retrag Capela Sfântului Eduard, pentru a se pregăti pentru procesiunea finală.

În 1547, arhiepiscopul Cranmer a predicat la încoronarea lui Edward al VI-lea:

„Dumnezeul Atotputernic și Milos a lăsat ca lumina feței Sale să strălucească asupra măreției tale, să-ți dea o domnie prosperă și fericită, să te apere și să te mântuiască; și lasă-ți supușii să spună: Amin.

De-a lungul secolelor, Slujba Încoronării a adunat speranțele britanicilor atât pentru destinele din veac, cât și pentru cele veșnice. A fost și este încă un prilej de rugăciune. Astăzi britanicii se roagă pentru Regele lor, și se roagă împreună cu el, pentru o națiune unită și bucuroasă de diversitatea sa și, în cele din urmă, pentru o lume vindecată și împăcată în ospătul veșnic al sfinților din ceruri.

Ordinea slujbei. Procesiunea liderilor și reprezentanților credinței

Liderii și Reprezentanții sunt conduși la locurile lor din Transeptul de Nord. Toți rămân așezați.

Procesiunea tărâmurilor Commonwealth

Guvernatorii generali și prim-miniștrii, sau reprezentanții acestora, ai tărâmurilor Commonwealth, sunt conduși în procesiune la locurile lor.

Stindardele naționale sunt plasate în Sacrarium. Toți rămân așezați.

Corul se îndreaptă spre locurile din Quire (strana corului). Toți rămân așezați.

Membrii familiilor regale străine intră prin Great West Door și sunt conduși la locurile lor din Lantern. Toți rămân așezați.

Membrii Familiei Regale intră prin Great West Door și sunt conduși la locurile lor din Lantern. Toți rămân așezați.

Altețele lor regale Prințul și Prințesa de Wales, Prințesa Charlotte de Wales și Prințul Louis de Wales intră prin Great West Door și sunt conduși la locurile lor din Lantern. Toți rămân așezați.

Majestățile Lor Regele și Regina intră prin Great West Door. Cântă fanfara. Toată lumea rămâne așezată.

Procesiunea Regelui și a Reginei

Corul cântă:

(Imnul este o adaptare după Psalmul 122, făcută de Hubert Parry (1848-1918), compusă pentru Încoronarea regelui Edward VII (1902), și atanjată pe muzică de John Rutter; psalmul în română: „Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: „În casa Domnului vom merge!”/Stăteau picioarele noastre în curțile tale, Ierusalime!/Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porți sunt strâns-unite./Că acolo s-au suit semințiile, semințiile Domnului, după legea lui Israel, ca să laude numele Domnului./Că acolo s-au așezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui David./Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului și pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine./Să fie pace în întăriturile tale și indestulare în turnurile tale./Pentru frații mei și pentru vecinii mei grăiam despre tine pace./Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune ție.)

Majestățile Lor Regele și Regina se deplasează prin biserică spre Tronurile Imperiale din Teatrul Încoronării

Însemnele Regale, Biblia, precum și Farfuria și Potirul pentru Euharistie sunt așezate pe altar

Toți rămân în picioare. Samuel Strachan, Ministrantul (copil de altar) Capelei Regale a Majestății Sale, se adresează regelui

„Maiestate, ca copii ai împărăției lui Dumnezeu vă primim în numele Regelui regilor”.

Regele răspunde

„În numele Lui și după exemplul Lui, nu vin să fiu slujit, ci să slujesc”.

Majestățile Lor rămân în picioare la Tronurile Imperiale în rugăciune tăcută

Grația Sa Justin Welby, Lordul Arhiepiscop de Canterbury, Întâistătătorul Angliei, face salutul și introducerea

„Harul Domnului nostru Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu și părtășia Duhului Sfânt să fie cu voi. Și cu duhul tău.

Aleluia. Hristos a înviat!

Adevărat a înviat! Alelui.

Toți se așează

„Iubiților, suntem adunați să aducem închinare și laudă Dumnezeului Atotputernic; să sărbătorim viața națiunilor noastre; să ne rugăm pentru Charles, Regele nostru; să recunoască și să mulțumească pentru viața sa în slujba aceastor Națiuni, Tărâmuri și a întregului Commonwealth; și să mărturisească cu bucurie ungerea și încununarea lui, fiind pus deoparte și consacrat pentru slujirea poporului său. Să ne dedicăm deopotrivă, în trup, minte și spirit, unei credințe reînnoite, unei speranțe pline de bucurie și angajamentului de a ne sluji unii altora în dragoste.

Corul, împreună cu Sir Bryn Terfel CBE, cântă Kyrie eleison

ARGLWYDD, trugarha,

Crist, trugarha.

Arglwydd, trugarha.

Lord, have mercy.

Christ, have mercy.

Lord, have mercy.

Compus de Paul Mealor (n. 1975) pentru această slujbă.

Recunoașterea

Regele merge spre vest, la Scaunul Încoronării, și se întoarce cu fața spre est. Iar arhiepiscopul spune:

„Vi-l prezint pe regele Charles, Regele vostru de necontestat: Deci, toți cei care ați venit astăzi să îi aduceți omagiul și să vă puneți în serviciul său, sunteți dispuși să faceți la fel?”

Toți răspund:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe regele Charles”. (God save King Charles)

Se aude fanfara. Regele se întoarce spre sud.

Grația Sa Lady Elish Angiolini LT DBE KC spune:

„Vi-l prezint pe regele Charles, Regele vostru de necontestat: Deci, toți cei care ați venit astăzi să îi aduceți omagiul și să vă puneți în serviciul său, sunteți dispuși să faceți la fel?”

Toți răspund:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe regele Charles”.

Se aude o fanfara. Regele se întoarce spre vest.

Christopher Finney GC spune:

„Vi-l prezint pe regele Charles, Regele vostru de necontestat: Deci, toți cei care ați venit astăzi să îi aduceți omagiul și să vă puneți în serviciul său, sunteți dispuși să faceți la fel?”

Toți răspund:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe regele Charles”.

Se aude o fanfara. Regele se întoarce spre nord.

Onorabila Baroneasă Amos LG CH spune:

„Vi-l prezint pe regele Charles, Regele vostru de necontestat: Deci, toți cei care ați venit astăzi să îi aduceți omagiul și să vă puneți în serviciul său, sunteți dispuși să faceți la fel?”

Toți răspund:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe regele Charles”.

Se aude o fanfara în timp ce Regele se întoarce la tron și se așează.

Prezentarea Sfintei Scripturi

Reverendul Dr Iain Greenshields, Moderatorul Adunării Generale a Bisericii Scoției, primește Biblia de la decanul de Westminster și o prezintă Regelui, spunând:

„DOMNULE, ca să vă păstrați mereu în minte Legea și Evanghelia lui Dumnezeu ca Regulă pentru întreaga viață și guvernare a Prinților creștini, primiți această Carte, cel mai de preț lucru pe care îl oferă această lume. Aici este Înțelepciunea; aceasta este Legea regală; acestea sunt Oracolele vii ale lui Dumnezeu.”

Jurământul

Moderatorul primește Biblia și o pune înaintea Regelui. Regele stă în picioare și arhiepiscopul spune:

„Maiestatea Ta, Biserica înființată prin lege, a cărei așezare veți jura să o mențineți, este adevărata mărturisitoare a Evangheliei și, prin aceasta, va căuta să promoveze un mediu în care oamenii de toate credințele și credințele să poată trăi liber. Jurământul de încoronare a rămas de secole și este consacrat prin lege.

Ești gata să depui jurământul?”

Regele răspunde:

„Sunt gata.”

Regele își pune mâna pe Biblie, iar Arhiepiscopul citește Jurământul:

„Promiți și juri în mod solemn că vei guverna popoarele Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, celelalte tărâmuri ale tale și teritoriile oricăruia dintre ele, în conformitate cu legile și obiceiurile lor respective?”

Regele răspunde:

„Promit solemn că așa o să fac”.

Arhiepiscopul spune:

„Vei face, cu puterea ta, ca Legea și Dreptatea, cu mila, să fie exercitate în toate judecățile tale?”

Regele răspunde:

„Da”.

Regele îngenunchează la Tronul Imperial. iar arhiepiscopul spune:

„Vrei să respecți cu toată puterea Legile lui Dumnezeu și adevărata mărturie a Evangheliei? Veți menține cu toată puterea ta în Regatul Unit religia reformată protestantă stabilită prin lege? Vei menține și vei păstra inviolabilă rânduiala Bisericii Angliei și doctrina, închinarea, disciplina și guvernarea acesteia, așa cum este stabilită prin lege în Anglia?

Și veți păstra în fața Episcopilor și Clerului Angliei și Bisericilor de acolo încredințate în sarcina lor, toate drepturile și privilegiile conform legii sau le aparțin lor sau oricăruia dintre ei?”

Regele răspunde:

„Toate acestea promit să le fac”.

Regele își pune mâna pe Biblie și spune:

„Lucrurile pe care le-am promis aici, le voi îndeplini și le voi ține. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Regele sărută Biblia. iar arhiepiscopul spune:

„Maiestate, sunteți gata să faceți, să semnați și să depuneți jurământul statutar pentru „Accession Declaration Act” (Declarația de urcare pe tron, modificată în 1910)?

Regele răspunde:

„Da.

Eu, Charles, mărturisesc solemn și sincer în prezența lui Dumnezeu, mărturisesc și declar că sunt un protestant credincios și că, potrivit adevăratei intenții a actelor normative care asigură succesiunea protestantă la tron, voi susține și menține actele de lege cu toată puterea, conform legii”.

Regele semnează apoi copii ale jurămintului, prezentate de Lord Chamberlain, în timp ce corul cântă:

„Ferește-ne, Doamne, în toate faptele noastre cu harul Tale cel mai milostiv și miluiește-ne cu ajutorul Tău necontenit; ca în toate lucrările noastre începute, continuate și sfârșite în Tine, să putem slăvi numele Tău sfânt și, în cele din urmă, prin mila Ta, să obținem viața veșnică; prin Isus Hristos, Domnul nostru. Amin”. (William Byrd (c 1540-1623) Cartea rugăciunii comune 1549)

Regele îngenunchează în fața altarului și spune:

„Dumnezeu al milei și al îndurării, al cărui Fiu a fost trimis nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji, dă-mi har pentru ca să găsesc în slujirea Ta libertate desăvârșită și acea libertate adusă de cunoașterea adevărului Tău. Fă-mă să fiu o binecuvântare pentru toți copiii tăi, de orice credință, pentru ca împreună să descoperim căile blândeții și să fim călăuziți pe căile păcii; prin Isus Hristos, Domnul nostru. Amin.”

Regele se întoarce la tron și se așează.

Corul cântă „Gloria in excelsis Deo”

„Gloria in excelsis Deo, et in terra pax hominibus bonae voluntatis. Laudamus te, benedicimus te, adoramus te, glorificamus te, gratias agimus tibi propter magnam gloriam tuam, Domine Deus, Rex caelestis, Deus Pater omnipotens. Domine Fili unigenite, Jesu Christe; Domine Deus, Agnus Dei, Filius Patris, qui tollis peccata mundi, miserere nobis; qui tollis peccata mundi, suscipe deprecationem nostram; qui sedes ad dexteram Patris, miserere nobis. Quoniam tu solus Sanctus, tu solus Dominus, tu solus Altissimus, Jesu Christe, cum Sancto Spiritu, in gloria Dei Patris. Amen.” (William Byrd, din „Mass for Four Voices”)

(„Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte, și între oameni, pe Pământ, bună învoire. Te lăudăm, te binecuvântăm, te adorăm, te preamărim. Doamne Dumnezeule, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotputernic, îţi mulţumim ţie, pentru slava ta cea mare. Doamne, Fiule unul-născut, Isuse Cristoase. Doamne Dumnezeule, Mielul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, care iei asupra ta păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi; tu, care iei asupra ta păcatele lumii, primeşte rugăciunea noastră. Tu, care şezi de-a dreapta Tatălui, miluieşte-ne pe noi. Fiindcă tu singur eşti sfânt, tu singur Domn, tu singur preaînalt, Isuse Cristoase, împreună cu Duhul Sfânt, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.”)

Arhiepiscopul spune:

„Sa ne rugăm.

Să ne ridicăm pentru rugăciune:

„Doamne, care tronezi în mărirea cerească: privește cu bunăvoință asupra slujitorului Tău Charles Regele nostru și dăruiește-i astfel de daruri de înțelepciune și dragoste, ca noi și tot poporul Tău să trăim în pace și prosperitate și în slujire plină de iubire unii altora; spre slava Ta veșnică, care cu Tatăl și cu Duhul Sfânt stăpânești peste toate, un singur Dumnezeu, acum și în vecii vecilor. Amin”.

Toți se așează. Onorabilul deputat Rishi Sunak, prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, citește din Epistolacătre Coloseni:

„De aceea și noi, din ziua în care am auzit aceasta, nu încetăm să ne rugăm pentru voi și să cerem să vă umpleți de cunoașterea voii Lui, întru toată înțelepciunea și priceperea duhovnicească. Ca voi să umblați cu vrednicie întru Domnul, plăcuți Lui în toate, aducând roadă în orice lucru bun și sporind în cunoașterea lui Dumnezeu. Și întăriți fiind cu toată puterea, după puterea slavei Lui, spre toată stăruința și îndelunga-răbdare, mulțumind cu bucurie Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moștenirea sfinților, întru lumină. El ne-a scos de sub puterea întunericului și ne-a strămutat în împărăția Fiului iubirii Sale. Întru Care avem răscumpărarea prin sângele Lui, adică iertarea păcatelor; acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întai născut decât toată făptura. Pentru ca întru El au fost făcute toate, cele din ceruri și cele de pe pământ, cele văzute, și cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El și pentru El. El este mai înainte decât toate și toate prin El sunt așezate.” (Coloseni 1:9-17)

„Acesta este cuvântul Domnului. Mulțumesc lui Dumnezeu.”

Toați se așează. Corul cântă:

„Aleluia, Aleluia!

Bateți din palme, voi toți oamenii;

O, cântați lui Dumnezeu cu glasul melodiei.

Căci Domnul este înalt și de temut.

El este marele Rege pe tot pământul.

Aleluia, aleluia!” (Debbie Wiseman (n 1963) Psalmul 47: 1-2, compus pentru acest serviciu)

Grația sa Sarah Mullally DBE, Decanul Capelelor Majestății Sale Royal, citește Evanghelia

„Domnul să fie cu tine. Și cu duhul tău. Ascultați Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos după Luca. Slavă Ție, Doamne. „Și a venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă și S-a sculat să citească. Și I s-a dat cartea proorocului Isaia. Și, deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați, și să vestesc anul plăcut Domnului”. Și închizând cartea și dând-o slujitorului, a șezut, iar ochii tuturor erau ațintiți asupra Lui. Și El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre” (Luca 4, 16-21).

„Aceasta este Evanghelia Domnului. Laudă ție, Hristoase”.

Corul cântă:

„Aleluia, Aleluia!

O, cântați laude, cântați laude Dumnezeului nostru;

O, cântați laude, cântați laude Regelui nostru.

Căci Dumnezeu este Regele întregului pământ.

Aliluia, aleluia!” (Debbie Wiseman Psalmul 47: 6-7a, compus pentru acest serviciu)

Toți se așează. Arhiepiscopul ține Predica.

Ungerea

Majestățile Lor îngenunchează. Congregația îngenunchează sau rămâne așezată. Corul cântă în engleză, galeză, gaelică și irlandeză:

(Veni, Creator Spiritus atribuit lui Rabanus Maurus (c 780-856), cântec simplu tradus de John Cosin (1594-1672), Grahame Davies, Iain D Urchadan (n 1966) și Damian McManus (n 1956))

Arhiepiscopul din Ierusalim primește Ampula de la Decan. Arhiepiscopul de Canterbury spune:

„Binecuvântat ești tu, Dumnezeule Suveran, susținând cu harul Tău pe toți cei chemați la slujba Ta. Profeții tăi vechi de preoți și regi unși să slujească în numele Tău și în plinătatea timpurilor, singurul tău Fiu a fost uns de Duhul Sfânt pentru a fi Hristosul, Mântuitorul și Slujitorul tuturor.

Prin puterea aceluiași Duh, dă ca acest ulei sfânt să fie pentru slujitorul tău Carol un semn de bucurie și bucurie; ca Împărat să cunoască belșugul harului Tău și puterea milei Tale și să fim făcuți o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pentru stăpânirea ta. Binecuvântat să fie Dumnezeu, puterea noastră și mântuirea noastră, acum și în vecii vecilor. Amin.”

Regele este îmbrăcat în Roba de Stat și se mută să stea în Scaunul Încoronării. Ecranul Ungerii, este ținut în jurul Scaunului Încoronării. Corul cântă:

„Preotul Țadoc și proorocul Natan l-au uns rege pe Solomon; și tot poporul s-a bucurat și a zis: Doamne ferește-l pe împărat. Trăiască Regele. Regele să trăiască pentru totdeauna. Aleluia. Amin.” (George Frideric Handel 1 Regi 1: 39-40, compus pentru încoronarea lui George al II-lea (1727))

În timpul imnului, Arhiepiscopul de Canterbury unge Regele în formă de cruce: pe palma ambelor mâini, spunând:

„Fie unse mâinile voastre cu ulei sfânt”.

apoi pe piept, spunând:

„Fie pieptul tău uns cu ulei sfânt”.

apoi pe frunte, zicând:

„Fie capul tău uns cu untdelemn sfânt, așa cum au fost unși regii, preoții și proorocii. Și precum Solomon a fost uns rege de preotul Țadoc și de proorocul Natan, așa să fiți uns, binecuvântat și sfințit Împărat peste popoarele pe care vi le-a dat Domnul Dumnezeul tău să le stăpâniți și să le conduceți; în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt. Amin”.

Ecranul Ungerii este îndepărtat. Regele îngenunchează în fața altarului, iar Arhiepiscopul spune:

„Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care prin Tatăl Său a fost uns cu untdelemn de bucurie mai presus de semenii Săi, prin ungerea Lui sfântă, revarsă peste capul și inima voastră binecuvântarea Duhului Sfânt și prosperitate în lucrările mâinilor voastre. Pentu ca, prin ajutorul harului Său ceresc, să guvernați și să păstrați popoarele încredințate în sarcina voastră în bogăție, pace și evlavie; și după un curs lung și glorios la conducerea unei împărății în veac, cu înțelepciune, dreptate și credință, veți putea, în cele din urmă, să fiți părtaș la o împărăție veșnică; prin acelaşi Iisus Hristos Domnul nostru. Amin.”

Învestitura și încoronarea

Regele se ridică și este îmrăcat cu „Colobium Sindonis”, Supratunica și „Girdle”.

Regele stă pe Scaunul Încoronării.

Pintenii sunt aduși de la altar de către Lordul Mare Șambelan. Regele îi atinge, iar Arhiepiscopul spune:

„Primiți acești pinteni, simboluri de onoare militară și cavalerism, ca apărător curajos pentru cei care au nevoie.”

Ansamblul de cântări bizantine cântă:

„Dă împăratului judecățile Tale, Dumnezeule, și dreptatea Ta fiului de împărat. Atunci el va judeca pe poporul tău cu dreptate și pe săracii tăi cu dreptate.

Aleluia.

Fie ca el să-i apere pe cei săraci din popor, să-i scape pe copiii nevoiași și să-l zdrobească pe asupritor.

Aleluia.

Fie ca el să trăiască cât vor ține soarele și luna, de-a lungul veacurilor.

Aleluia.

La vremea lui, neprihănirea va înflori și va fi belșug de pace.

Aleluia.

Slavă Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne, mântuiește pe rege și răspunde-ne când te chemăm. Aleluia, aleluia, aleluia. Slavă ție, Dumnezeul nostru, slavă ție.” (Psalmii 72: 1-2, 4-5, 7; 20: 9 (Tipărit și în greacă))

În timpul cântării, Lordul Președinte al Consiliului schimbă Sabia Statului cu Sabia Ofrandă cu bijuterii și o predă Arhiepiscopului, care spune:

„Ascultă rugăciunile noastre, Doamne, te rugăm, și condu-l și sprijină-l pe robul tău regele Charles, ca să nu poarte Sabia în zadar; dar fă-l s-o folosească ca slujitor al lui Dumnezeu, pentru a stârpi răul și a apăra binele, prin Isus Hristos, Domnul nostru. Amin.”

Sabia Jertfei cu bijuterii este pusă în mâna dreaptă a Regelui, iar arhiepiscopul spune:

„Primiți această Sabie împărătească: să fie vouă și tuturor celor ce sunt martori la aceste lucruri, semn și simbol nu al judecății, ci al dreptății; nu de putere, ci de milă.”

Regele se ridică. Sabia este pusă asupra regelui, iar arhiepiscopul spune:

„Cu această sabie faceți dreptate, opriți creșterea nelegiuirii, protejați Sfânta Biserică a lui Dumnezeu și pe toți oamenii, ajutați și apărăți văduvele și orfanii, restaurați lucrurile care s-au putrezit, mențineți lucrurile care sunt restaurate, pedepsiți și reformați ce este greșit și întăriți ceea ce este în ordine: ca făcând aceste lucruri să fiți glorios în toată virtutea; și slujiți cu atâta credință Domnului nostru Iisus Hristos în viața aceasta, ca să fiți în Împărăția Lui cu El pentru totdeauna în viața care va veni. Amin.”

Regele stă în picioare și oferă Sabia la altar, unde este primită de Decan. Regele se întoarce la Tronul Încoronării. Sabia este răscumpărată și returnată Lordului Președinte al Consiliului.

Brățările (The Armillls) sunt aduse de la altar de către Lord Kamall. Regele le atinge, iar Arhiepiscopul spune:

„Primiți Brățările Sincerității și Înțelepciunii, semne ale protecției Domnului care vă ocrotește din toate părțile.”

Roba Regală este adusă Regelui de către Baronesa Merron. „The Stole Royal” este prezentat Regelui de către Alteța Sa Regală Prințul de Wales. Regele este investit și stă în Tronul Încoronării, iar arhiepiscopul spune:

„Primiți această haină: Domnul să vă îmbrace cu haina dreptății și cu hainele mântuirii”.

Globul cu cruce este adus de pe altar de Arhiepiscopul de Armagh și Primatul Irlandei. Arhiepiscopul de Canterbury o pune în mâna dreaptă a Regelui și spune:

„Primiți acest Glob, așezat sub Cruce și amintiți-vă întotdeauna că împărățiile acestei lumi au devenit Împărăția Dumnezeului nostru și a lui Hristos.”

Globul este înapoiat la altar. Inelul este adus de la altar de Lord Patel KT. Regele atinge Inelul și arhiepiscopul spune:

„Primiți acest Inel, simbol al demnității regale și semn al legământului jurat în această zi, între Dumnezeu și Rege, Rege și popor.”

Mănușa este prezentată de Onorabilul Lord Singh de la Wimbledon CBE. Mănușa este pusă pe mâna dreaptă a Regelui, iar arhiepiscopul spune:

„Primiți această Mănușă, ca să dețineți autoritatea cu blândețe și har; încrezându-vă nu în propria putere, ci în mila lui Dumnezeu.”

Sceptrul cu Cruce și Sceptrul cu Porumbel sunt aduse de la altar de către Primatul Bisericii Episcopale Scoțiane și Arhiepiscopul Țării Galilor. Arhiepiscopul de Canterbury le dă în mâinile drepte și stângi ale regelui și spune:

Primiți Sceptrul Regal, semnul puterii și dreptății regale; și Toiagul echității și milei, un simbol al legământului și păcii. Fie ca Duhul Domnului, care L-a uns pe Iisus la botezul Său, să vă ungă și pe voi astăzi, ca să vă exercitați puterea cu înțelepciune și să vă însoțiți sfaturile cu har; ca prin slujirea voastră față de tot poporul vostru, dreptatea și îndurarea să se vadă pe tot pământul.”

Toați se așează. Arhiepiscopul ia în mâinile sale Coroana Sfântului Eduard și spune:

„Rege al regilor și Domn al domnilor, binecuvântează, te rugăm, această Coroană, și astfel sfințește pe slujitorul tău Charles, pe capul căruia o pui astăzi ca semn al maiestății regale, pentru ca el să fie încununat cu harul Tău. Plin de har din belșug și de toate virtuțile domnești; prin Acela care trăiește și domnește peste toate, un singur Dumnezeu, o lume fără sfârșit. Amin.”

Arhiepiscopul încoronează Regele și spune:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege”.

Toți răspund:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege”.

Ansamblul Coronation Brass interpretează Wiener Philharmoniker Fanfara Richard Strauss (1864-1949), aranjat de Paul Mealor.

Se bat clopotele Abației. O salvă este trasă de Trupele Regale de Artilerie și Cavalerie la Parada Gărzilor Cai. Acesteia îi răspund salve trase la Fortăreața Majestății Sale, Turnul Londrei, de Compania de Artilerie de Gardă și la toate garnizoanele de gardă din Regatul Unit, Gibraltar, Bermuda și de toate navele aflate pe mare.

Toți rămân în picioare. Lordul Arhiepiscop de York și Primat al Angliei, spune:

„Domnul să vă binecuvânteze și să vă păzească. Domnul să-și facă fața să strălucească asupra voastră și să aibă milă de voi. Domnul să ridice asupra voastră lumina feței Sale și să vă dea pacea Lui.”

Arhiepiscopul de Thyateira și Marea Britanie spune:

„Domnul vă ocrotește în toate căile voastre și face să prospere toată lucrarea voastră în numele Lui.”

Liderul Grupului Bisericilor Libere spune:

„Domnul să vă dea speranță și fericire, ca să conduceți tot poporul vostru în imitarea iubirii Lui neschimbate.”

Secretarul general al Bisericilor din Anglia spune:

„Facă Domnul ca înțelepciunea și cunoașterea să fie tăria vieții voastre și frica de Domnul comoara voastră.”

Cardinalul Arhiepiscop de Westminster:

„Dumnezeu să vă reverse bogăția harului Său, să vă binecuvânteze și să vă păstreze în frica Lui sfântă, să vă pregătească pentru o veșnicie fericită și să vă primească în cele din urmă în slava nemuritoare.”

Arhiepiscopul de Canterbury spune:

„Și binecuvântarea lui Dumnezeu Atotputernicul, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, să fie cu voi și să rămână cu voi mereu. Amin.”

Toți se ridică. Corul cântă:

„Doamne, dă regelui o viață lungă, ca anii săi să fie în toate neamurile! Lasă-l să locuiască înaintea ta pentru totdeauna! Pregătește-ți îndurarea și credincioșia ta iubitoare, ca să-l păstreze. Așa vom cânta mereu și vom lăuda numele Tău. Amin.” (Thomas Weelkes (c 1576-1623) Cartea rugăciunii comune 1559)

Înscăunarea și omagiul

Regele este înscăunat, însoțit de Arhiepiscopii de Canterbury și York și de Episcopii Asistenți, înconjurat de Marii Ofițeri de Stat. Arhiepiscopul de Canterbury spune:

„Stați tare și păstrați de acum înainte acest scaun al demnității regale, care este al vostru prin autoritatea Atotputernicului Dumnezeu. Același Dumnezeu, al cărui tron ​​dăinuiește în veac, să vă întărească tronul în dreptate, ca să rămână tare pentru totdeauna.”

Arhiepiscopul îngenunchează în fața Regelui și spune:

„Eu, Justin, Arhiepiscop de Canterbury, voi fi credincios și loial, iar credința și adevărul vi le voi închina vouă, Suveranul nostru Domn, Apărătorul Credinței; și moștenitorilor și succesorilor voștri conform legii. Sa mă ajute Dumnezeu.”

Prințul de Wales îngenunchează în fața Regelui și spune:

„Eu, William, Prinț de Wales, vă jur loialitatea mea și vă voi sluji cu credință, ca vasal și moștenitor al vostru. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Toți rămân în picioare, iar arhiepiscopul spune:

„Îi invit acum pe cei care doresc să-și ofere sprijinul să facă acest lucru, cu un moment de reflecție privată, alăturându-se pentru a spune „Dumnezeu să-l apere pe regele Carol” la sfârșit sau, pentru cei care au cuvintele în fața lor, să le recite în întregime.”

Toți răspund:

„Jur că voi fi fidel Majestății Voastre și moștenitorilor și succesorilor voștri conform legii. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Se aude fanfara, după care Arhiepiscopul spune:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege!”

Toți răspund:

„Dumnezeu să-l ocrotească pe Rege!”

„Trăiască Regele Charles!

Fie ca Regele să trăiască pentru totdeauna!”

Toți se așează. Corul, împreună cu Roderick Williams OBE, cântă:

„Întărește-te și arată-ți vrednicia: păzește poruncile Domnului Dumnezeului tău și umbla pe căile Lui.” (Adaptare după 1 Regi 2: 1-3, Henry Walford Davies (1869-1941), compus pentru încoronarea lui George al VI-lea (1937), aranjat de John Rutter)