Cu armele nucleare tactice desfășurate în țară, Kremlinul se va simți îndreptățit să zdrobească orice revoltă serioasă împotriva guvernării lui Lukașenko. Dar există și o altă motivație în spatele deciziei. Pe măsură ce până și vechii săi aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului, Vladimir Putin devine profund paranoic.

Vadimir Putin a anunțat că arme nucleare tactice rusești vor fi staționate în Belarus. Acest nou zgomot de săbii urmărește în mod clar să intimideze Occidentul și, în special, statele din estul Europei. Odată desfășurate, aceste sisteme de arme ar amenința o porțiune a continentului, de la țările baltice în nord. Iar pe măsură ce până și vechii săi aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului, Putin devine profund paranoic.

Belarus a devenit „ostaticul nuclear” al lui Vladimir Putin

Nu este o coincidență faptul că anunțul a coincis cu Ziua Libertății din Belarus, un eveniment pe care opoziția din fosta republică sovietică, urmărită și suprimată de președintele Alelsandr Lukașenko, îl marchează în fiecare an. La urma urmei, era o amenințare ușor voalată.

Kremlinul transmitea un mesaj clar și lipsit de ambiguitate: cu armele sale nucleare staționate în Belarus, s-ar simți îndreptățit să zdrobească orice revoltă serioasă pro-occidentală împotriva lui Lukașenko. După cum a spus secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksi Danilov, Belarus a devenit „ostaticul nuclear” al lui Putin.

Această încordare a mușchilor reflectă un peisaj geopolitic schimbat, Kremlinul încălcând unul dintre principiile de bază ale poziției sale politice pe termen lung față de SUA. Putin a susținut întotdeauna că retragerea armelor nucleare de către Rusia de pe teritoriul statelor ex-sovietice în anii 1990 a demonstrat o abordare de bună-credință, în contrast cu menținerea acestor arme ale americanilor în Europa.

Putin pierde teren în faţa Giorgiei

Moscova a tot spus că Rusia, nu SUA, respectă suveranitatea națiunilor din Europa de Est. Natura respectului Kremlinului se vede clar acum în oroarea dezlănțuită zilnic în Ucraina. Nu este de mirare că acele state încă aliniate cu Rusia încep să-și regândească poziția.

Protestele masive din Georgia se pare că au speriat serios Kremlinul. Guvernul georgian urmărește un act de echilibru cinic între Rusia și Occident, vizând aderarea la UE și, în același timp, intensifică cooperarea economică cu Moscova. Legăturile rusești dintre puternicii oligarhi georgieni contrastează puternic cu înclinațiile pro-occidentale ale publicului.

La începutul acestei luni, guvernul georgian a renunțat la o propunere de lege privind „agenții străini“ care afectează entitățile finanțate din străinătate, care a fost văzută ca o încercare de a aduce Georgia mai aproape de Rusia. Protestele masive au primit un răspuns dur din partea poliției, iar diplomații occidentali s-au întrebat dacă tulburările ar putea da naștere unei mișcări revoluționare pro-occidentale similare cu revolta din Maidan din Ucraina.

Rusia și-a pierdut influența pe care o avea în UE înainte de începerea invaziei

Rusia și-a pierdut influența pe care o avea în UE înainte de începerea invaziei. Premierul ungar Viktor Orbán, liderul din UE cel mai dornic să mențină relațiile cu Putin, a declarat în ultimele săptămâni că schimbarea realităților geopolitice ar putea necesita o schimbare de atitudine din partea Budapestei. Și alte țări care doresc să adere la UE, în ciuda relațiilor de prietenie vechi cu Moscova, văd din ce în ce mai mult relațiile cu Rusia ca pe o piedică.

Serbia, cel mai puternic aliat ideologic al Kremlinului din Europa, ar putea fi o altă țară aflată într-un punct de cotitură în renunțarea la influența rusă. Sprijinul popular pentru Rusia rămâne puternic, dar guvernanții încep să realizeze că, după invazia Ucrainei, că legăturile strânse cu Rusia îndepărtează Serbia de aderarea la UE.

Un acord intermediat de vest între Serbia și Kosovo – stat pe care Serbia și Rusia nu-l recunosc – pare aproape, înlăturând o potențială piedică majoră în drumul lent al Belgradului, de îndepărtare de Moscova. Guvernul Serbiei ar putea, de asemenea, să pregătească subtil publicul pentru potențiala impunere de sancțiuni Rusiei, în conformitate cu cerințele occidentale; Ministrul de externe Ivica Dačić a recunoscut duminică, 26 martie, că Serbia ar putea ajunge să sancționeze Rusia dacă consecințele nerespectării acestui lucru devin suficient de grave.

Şi în Europa de este lucrurile nu merg bine pentru Moscova

Puterea Rusiei în Europa de Est a scăzut de ani de zile, dar invazia Ucrainei a accelerat procesul – chiar și cu regimuri pe care Putin le vedea anterior ca fiind aliați apropiați. Cu cât războiul continuă fără victorie pentru Kremlin, cu atât impulsul politic și public va deveni mai puternic pentru țări precum Serbia și Georgia de a renunța la ceea ce a mai rămas din influența sufocantă a Rusiei.

Enormitatea greșelii strategice a lui Putin prin invadarea Ucrainei a dus la mai mult decât apropierea NATO de granițele sale și distrugerea dependenței energetice asupra Europei. De asemenea, încet, dar sigur, îl costă și puținii prieteni europeni care i-au rămas. Amplasarea armelor nucleare în Belarus este o încercare disperată de a-și proteja cel mai apropiat aliat, se arată în analiza telegraph.co.uk.