Sociologul Marius Pieleanu a fost prezent la podcastul pe care jurnalistul Ionuț Cristache îl realizează pentru evz.ro. Discuția a atins mai multe zone de interes public și subiecte de actualitate.

Marius Pieleanu a vorbit despre un sondaj realizat în luna februarie. Una dintre întrebări suna astfel: „Din punctul dvs de vedere există pericolul să se ajungă la un conflict nuclear?” Răspunsurile erau: Nu pot aprecia 55% / Da 26% / Nu 19%.

Sociologul a vorbit despre opiniile pe care le au românii despre un război devastator pentru omenire.

„Este o întrebare derivată din agenda publică, care se discută în spațiul public.

55% e un procent mare – avem o populație care gândește totuși în termeni de raționalitate la pericolul acesta. Este o populație oarecum informată în privința unui război nuclear sau al unui atac cu bombă nucleară. Probabil că și supramediatizarea de-a lungul timpului a contribuit, filme de război, oamenii au auzit de Nagasaki și de Hiroshima.

Ce cred românii despre un posibil război nuclear

Dar avem și o populație care crede că poate exista pericolul unui război, jumătatea celei care nu crede, practic un sfert din populația româniei cu drept de vot.

Presupunerea mea este, pentru că nu am făcut analiză secundară, că pericolul este determinat de o incompletă cunoaștere a ceea ce înseamnă și o incompletă informare despre ceea ce ar însemna pentru agresor și agresat o bombă nucelară – că nimeni nu câștigă. Într-o conflagrație nucleară nu există pierzători și câștigători, dispărem cu toții.

19% mai degrabă nu au niciun fel de convingere în sensul acesta. Pe de o partă pericolul nuclear real s-a limitat doar la nivel de declarații ale lui Putin și o replică a blocului NATO. Iar pe de altă parte cei care nu urmăresc deloc nu au o opinie”, a explicat Marius Pieleanu în cadrul podcastului realizat de Ionuț Cristache.

„Cât de mult va sperie pericolul nuclear?”, suna o altă întrebare. Iar răspunsurile au relevat: „Foarte mult 20% / Mult 46% / Puțin 17% / Foarte puțin/Deloc 7%”.

„Sunt lucruri distincte în formulare și răspuns. Aici este o chestiune legată de propria lor interiorizare, de emoție”, a explicat Pieleanu.

„Credeți că Federația Rusă va ataca și altă țară în afară de Ucraina?” - 44% nu / 32% da / 24% nu pot aprecia. A fost un alt set de întrebare  / răspuns.

„Este o întrebare importantă. Mai mult de jumătate dintre români fie nu pot aprecia fie spun cu precădere că Rusia va ataca și o altă țară decât Ucraina. Adică există frica de război.

Țara care a adus cele mai mare nenorociri României în istorie, nu îmi face plăcere să spun asta, este Rusia, oricum s-a chemat ea. Rusia țaristă nu neapărat, ei chiar ne-au ajutat la un moment dat, chiar au pus umărul la independență. Dar de când a venit Uniunea Sovietică, din 1917, de un secol încoace, nu mai necazuri și nenorociri ne-au făcut, dar nu numai teritoriale. Eu am memoria bunicilor mei, care îmi povesteau când au venit eliberatorii în Sud, a fost ceva de neimaginat”, a spus sociologul.

Marius Pieleanu: Semnul bun e că ne demonstrează că ne pasă

Întrebați ce țară cred că va ataca Rusia, cei care au participat la sondaj au afirmat: 60% Republica Moldova, 6% Polonia, 3% Estonia, 2% Letonia, 2% România, 20% nu pot aprecia, 7% nr.

Din cei 32% care spun că Federația Rusă ar putea ataca și o altă țară în afară de Ucraina, 60% cred că Republica Moldova este următoarea. Cam o treime din populația României cu drept de vot declară că Republica Moldova este următoarea.

„Semnul bun e că ne demonstrează că ne pasă, că, avem o reacție de frate față de Republica Moldova. Până la urmă probabil că va trebui să-i ajutăm.

România și restul țărilor sunt în blocul NATO deci sunt protejată. Cu excepția Republicii Moldova.

Una dintre cele mai mare realizări ale politicienilor din România a fost aderarea la NATO, cel mai important bloc militar pe care îl are lumea. Și sper să rămânem acolo. Eu regret faptul că nu avem de pildă la Kogălniceanu și în Caracal 50.000 de militari americani. Regret acest fapt, pentru că rusul dacă vine, nu vine cu resursă tehnică, vine cu resursă umană, pentru că dacă au murit un milion, mai vin”, a comentat Marius Pieleanu.

Ioan Burdulea a lucrat 16 ani (până în 1989) ca ofițer de contraspionaj Țări socialiste (unitatea anti-KGB) la Securitatea județului Dâmbovița. După 1989 a fost șef Serviciu Apărarea Constituției la Direcția Județeană Dâmbovița a Serviciului Român de Informații.În 2016 a scris cartea de memorii „În slujba adevărului – din amintirile unui ofițer de informații” (reeditată sub titlul „Vânătoarea de spioni” – Editura Evenimentul și Capital – 2022).Este membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În 2017, cartea „În Slujba adevărului” a primit premiul Radu Petrescu al Societății Scriitorilor Târgovișteni.

O istorie “cu cheie” a Securității din 1948 până în 1989 scrisă de un ofițer de contraspionaj. >>

Volum recomandat de Evenimentul Istoric!

CUMPĂRĂ CARTEA - CLICK AICI