Expunerea la poluarea aerului poate fi legată de riscul de a dezvolta depresie mai târziu în viață, potrivit unui nou studiu. Oamenii de știință găsesc din ce în ce mai multe dovezi că oamenii care locuiesc în zone poluate au un risc mai mare de depresie decât cei care trăiesc cu aer mai curat.

Acest studiu este unul dintre primele care examinează asocierile dintre expunerea pe termen lung și riscul de depresie diagnosticat după vârsta de 64 de ani. Depresia este o stare gravă de sănătate. Când se dezvoltă la un adult, poate contribui și la probleme cu capacitatea de a gândi clar, precum și la probleme fizice. 

Riscurile expunerii la poluare 

Cercetările au descoperit că un nou diagnostic de depresie este mai puțin frecvent în rândul adulților în vârstă față de populațiile mai tinere. „Acesta este unul dintre cele mai mari motive pentru care am vrut să efectuăm această analiză”, a spus dr. Xinye Qiu. Qiu este cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Sănătate a Mediului de la Harvard T.H.. „În mod surprinzător, am văzut un număr mare de diagnostice de depresie cu debut tardiv în acest studiu.”

Cercetătorii au analizat informații despre mai mult de 8,9 milioane de oameni care și-au obținut asigurarea de sănătate prin Medicare și au descoperit că peste 1,52 milioane au fost diagnosticați cu depresie mai târziu în viață. Pentru a determina expunerea la poluare a participanților la studiu, Qiu și coautorii ei au analizat locul în care locuia fiecare dintre persoanele diagnosticate cu depresie și au creat modele pentru a determina expunerea la poluare. 

Poluarea cu particule este amestecul de picături solide și lichide care plutesc în aer. Poate veni sub formă de murdărie, praf, funingine sau fum. Centralele pe cărbune și gaze naturale o creează, la fel ca mașinile, agricultura, drumurile neasfaltate, șantierele și incendiile de vegetație.

Poluarea cu dioxid de azot este cel mai frecvent asociată cu produse secundare de ardere legate de trafic. Oxizii de azot sunt eliberați din trafic, precum și prin arderea petrolului, cărbunelui și gazelor naturale. Expunerea poate crește inflamația căilor respiratorii, poate provoca tuse sau respirație șuierătoare și poate reduce funcția pulmonară.

Influențarea sistemului imunitar 

Poluarea cu ozon este ingredientul principal în smog. Provine de la mașini, centrale electrice și rafinării. Această poluare specială este cel mai bine cunoscută pentru exacerbarea simptomelor de astm. Asociația Americană a Plămânilor îl numește unul dintre „poluanții cel mai puțin controlați din Statele Unite” și este unul dintre cei mai periculoși.

Unele poluări ale aerului pot determina organismul să elibereze substanțe nocive care pot afecta bariera hemato-encefalică, rețeaua de vase de sânge și țesuturi formate din celule care protejează creierul și care pot duce la depresie și anxietate.

Deoarece îmbătrânirea poate afecta răspunsul imunitar, adulții în vârstă pot fi deosebit de vulnerabili la efectele negative ale poluării aerului. Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin aceste conexiuni, deoarece baza neuronală a depresiei nu este complet înțeleasă.

O altă posibilitate ar putea fi ca oamenii care locuiesc în zone poluate să dezvolte probleme fizice care sunt asociate cu înrăutățirea sănătății psihiatrice. „Depresia târzie ar trebui să fie o problemă geriatrică căreia publicul și cercetătorii trebuie să-i acorde mai multă atenție, ca la un nivel similar cu Alzheimer și alte afecțiuni neurologice”, a spus Qiu, potrivit CNN.