Povestea de viață a artistei Mia Braia, devenită celebră în perioada interbelică: „O interpretă de cântece de dragoste, care voia să vadă un cântăreț al dragostei”

Povestea de viață a artistei Mia Braia, devenită celebră în perioada interbelică: „O interpretă de cântece de dragoste, care voia să vadă un cântăreț al dragostei” Sursa: Adevărul.ro

Supranumită „Regina romanțelor interbelice”, Mia Braia a fost artistul cel mai bine vândut în anii ce au urmat după cea de-a doua conflagrație mondială, reușind performanța de a o surclasa pe celebra Maria Tănase. Din nefericire, comunismul i-a distrus cariera.

În primii ani ai ascensiunii comunismului în România albumele Miei Braia, scrise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost complet distruse, iar cariera sa începea să aibă de suferit.

Povestea de viață a Miei Braia

Maria Braia, pe numele său real, devenită cunoscută mai apoi ca Mia Braia, se năștea la Craiova în anul 1911, într-o familie de muzicieni. Sora sa, Jana, cunoscută mai apoi ca Ioana Radu, avea să îmbrățișeze o carieră tot în domeniul muzical.

Tatăl Miei Braia a realizat încă din copilăria celor două fete că acestea aveau un talent muzical, astfel că artista Mia Braia a fost înscrisă la Conservatorul „Cornetti“ din Craiova, ce era o școală privată de arte. Printre profesorii care au îndrumat-o pe Mia Braia s-au numărat compozitorul Ion Vasilescu, la solfegiu și teorie, Jeny Ciolac la canto clasic și Dan Demetrescu la actorie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Debutul în actorie al Miei Braia a avut loc în 1924, când aceasta a fost distribuită într-o comedie la restaurantul Minerva din Craiova. Mai apoi, timp de un an, Mia Braia a lucrat în cadrul Corul „Armonia“, pentru care a cântat până în anul 1929.

https://youtu.be/nGZ08TjVdU8

Mia Braia a luat lecții de canto de la celebra soprană Elena Drăgulinescu

Chiar înainte a împlini vârsta majoratului Mia Braia decidea să urmeze cursuri la Conservatorul din București, fiind ajutată financiar de tatăl său, Constantin Braia, care i-a plătit orele de canto și chiria din București.

Astfel, între 1929-1932 Mia Braia a studiat la Conservatorul din Capitală, avându-i profesori pe Livia Vețianu la canto, Victor Gheorghiu la teorie-solfegiu, dar și pe renumitul dirijor Ion Nonna Otescu la armonie, cel din urmă fiind fostul elev al lui Charles-Marie Widor. În particular, Mia Braia avea să ia lecții de canto de la soprana Elena Drăgulinescu, solistă la Opera din București vreme de circa 20 de ani.

După înscrierea la Conservator, Mia Braia a început să cânte ca prim-solistă în cadrul Societății corale „Carmen“, fondată în anul 1901 de D.G. Kiriac, iar debutul la radio a avut loc în anul 1936, acolo unde solista susținea un program de muzică ușoară și tot în 1936 lansa întâia sa piesă, intitulată „Nu-ți pare rău când vezi că plâng“, o creație a lui Ion Vasilescu și care a fost înregistrată alături de Orchestra Teatrului „Alhambra“.

Cea mai bine vândută artistă din epoca interbelică

Odată cu lansarea primei sale piese a venit și premiul pentru Discul Anului. Au urmat apoi și alte discuri, ce au fost comercializate în mii de exemplare, Mia Braia devenind cel mai bine vândută artistă din perioada interbelică. Mai târziu Mia Braia avea să-l întâlnească pe Lucian Blaga, eveniment povestit în volumul „Amintiri”, ce a apărut la New York în anul 1989.

„Am ajuns la el, recomandându-mă cu numele meu de cântăreață, așa că nu putea să-i sune nimic ciudat auzind, pur și simplu: Mia Braia. O interpretă de cântece de dragoste care vroia să vadă un cântăreț al dragostei. I-am spus că simțământul dragostei cântate poate fi o frântură din poemele lui metafizice, iar pe el l-a amuzat atacul meu, ca și risipa de informații muzicale pe care i le-am dat. Și m-a privit apoi cu simpatie. Privindu-i ochii generoși și capul leonin, i-am zâmbit și eu. Trăia acolo, între rafturi cu cărți, la o masă cu hârtii adunate cu grijă. Avea 65 de ani. (...) Lucian Blaga m-a privit netulburat și mi-a oferit un zâmbet care mi s-a părut un zâmbet de simpatie. Atât mi-a trebuit și mi-am și pornit necazul cu neamul Blagilor și indiferența lui față de mine, o cântăreață”, povestea Mia Braia.

În anul 1979, după mai multe încercări, Mia Braia a primit acordul autorităților comuniste de a părăsi țara, artista emigrând mai întâi în fosta Republică Federală Germană, iar mai apoi în SUA, la New York. Solista avea să se întoarcă după anul 1989 la București, unde și-a trăit și ultimele clipe, murind la vârsta de 88 de ani, conform Adevărul.ro.