Tradiții şi obiceiuri de Sfântul Ioan. Ce trebuie să facă toţi creştinii pe 7 ianuarie şi de ce este interzis să fii trist

sursa: Arhiva EVZ

Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Aproximativ două milioane de români poartă numele Sfântului Ioan și își sărbătoresc ziua onomastică. Tradiția populară spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ion

Biserica a închinat Sfântului Ion şase sărbatori pe an: zămislirea lui - 23 septembrie, naşterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, tăierea capului - 29 august, prima şi a doua aflare a capului - 24 februarie şi a treia aflare a capului - 25 mai.

Noul sistem de operare al Apple, lansat în test publice. Cum îl poți vedea

Denunțătorul lui Coldea, Cătălin Hideg, vrea să scape de controlul judiciar

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Locul Botezului

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania.

Totşţi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite crijme intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăţte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi după un lung şi sinuos traseu se varsă în Marea Moartă. Unii preoţi îi cufundă de trei ori ân apa Iordanului pe credincioşii adulti, repetând într-un fel botezul făcut de Sfântul Ioan.

Preoţii ortodocşi spun că botezul este unic, de aceea binecuvânteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: Pocăţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!, potrivit crestinortodox.ro.