Boboteaza este o sărbătoare celebrată an de an de creștinii ortodocși pe 6 ianuarie. Ea reprezintă botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, ceremonie realizată de Sfântul Ioan Botezătorul. În această săptămână, preotul și dascălul au umblat cu Crucea în casele oamenilor. Locuințele au fost stropite cu apă sfințită și busuioc. În Ajun și în ziua de Bobotează, fiecare biserică oficializează o slujbă aparte, în cadrul căreia se sfințește aghiasma cea mare.

Cele 12 sărbători de iarnă, începute cu Nașterea Domului, ajung la final odată cu Boboteaza. An de an, creștinii ortodocși celebrează Boboteaza pe 6 ianuarie. Pentru această sărbătoare oamenii se pregătesc dinainte. Se aduce apă și se pune în vase mari, de lemn sau metal. Crucea de gheață este reprezentativă pentru sărbătoare, în jurul ei desfășurându-se întregul ritual.

În săptămâna dinaintea sărbătorii, preoții merg din casă în casă și sfințesc locuințele. Tradiția spune că, după ce trimisul lui Dumnezeu a părăsit casa, copiii sau un membru al familie trebuie să înconjoare locuința cu o lumânare aprinsă. Acest ritual ne protejează familia de necazuri în noul an. Lumânarea cu care s-a înconjurat locuința este bine să se păstreze în casă și să fie aprinsă în caz de pericole mari sau când familia trece printr-o situație mai dificilă.

În ziua de Bobotează, preoții sfințesc Aghiasma cea Mare adunată în vase de lemn sau metal, iar fiecare credincios care a participat la slujbă ia apă sfințită și duce acasă.

Boboteaza. Ce simbolizează sărbătoarea

Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos, însă nu pentru iertarea păcatelor acestuia, ci pentru sfințirea creației. Se spune că atunci când Sfântul Ioan a început procesiunea în râul Iordan, diavolii au venit și au încercat să împiedice botezul. În acel moment, Dumnezeu a cerut preoților să sfințească apele, diavolii ajungând astfel sub gheață.

Ziua de 6 ianuarie este una cu totul specială. Se spune că după ce Mântuitorul a fost botezat, cerurile s-au deschis. În chip de porumbel, Sfântul Duh a coborât și a stat peste Iisus, în timp ce Dumnezeu a rostit „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am Binevoit”.

Botezul are și un alt scop, epifania. Arătarea Sfintei Treimi este momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.

Boboteaza mai este cunoscută și sub numele de Sărbătoarea Iordanului, zi în care apele și natura sunt purificate.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Conform tradiției, Ajunul Bobotezei este zi de post negru. Cel care reușește să nu mănânce și să nu bea nimic în această zi va avea parte de noroc, sănătate și binecuvântare de la Dumnezeu.

Tot în ajun se pregătește o masă bogată, pe care gospodinele pun 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac. Această masă este sfințită de preotul care umblă din casă în casă cu „Iordanul”.

Celebra tradiție cu busuiocul sub pernă pentru a-ți visa ursitul este tot pentru Ajunul Bobotezei. Fetele nemăritate i-au o crenguță de busuioc din buchetul preotului și o așează sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. În unele zone ale țării, pentru a-și visa ursitul, fetele tinere trebuie să mănânce o turtă făcută din făină și o lingură de sare, frământată cu nouă degete.

Pentru a vedea cât de bogat le va fi alesul, fetele tinere și nemăritate pun la streașina casei un buchet de busuioc. Dacă în dimineața de Bobotează aceste este plin de chiciură, înseamnă că se vor mărita cu un băiat bogat.

Tradiția spune că femeile nu au voie să spele în ziua de Bobotează și nici timp de opt zile după aceasta, pentru a nu murdări spele sfințite.

Superstiții de Bobotează

Bătrânii noștri vedeau cum va fi noul an în funcție de vremea din Ajun și de Bobotează:

• dacă este brumă în ajunul Botezului Domnului, anul va fi unul cu roade multe;
• dacă picură din streașina casei, vom avea o vară ploioasă;
• dacă plouă în ajunul Bobotezei, tot anul va fi unul ploios;
• dacă zăpada de sub piciorele preotului scârțâie când vine cu „Iordanul”, atunci vom avea un an bogat și roditor;
• ploile din timpul anului vor veni din direcția din care va stropi preotul cu busuiocul.