România a cheltuit 3% din PIB în lupta cu criza energetică: „Va fi mai severă decât criza petro­lului din anii 1970”

România a cheltuit 3% din PIB în lupta cu criza energetică: „Va fi mai severă decât criza petro­lului din anii 1970” Energie electrică. Sursa foto: Dreamstime.com

Efortul pentru a combate criza energetică din România a consumat 2,9% din PIB, echivalentul a 6,9 miliarde de euro. Specialiștii au precizat că situația este mai rea decât a fost criza petro­lului din anii 1970.

Statisticile din ultimul an arată eforturile depuse de statele europene în scopul de a-şi proteja consumatorii şi mediul de afaceri în faţa creşterii preţului gazului şi implicit al energiei. Țara noastră a consumat 2,9% din PIB, echivalentul a 6,9 miliarde de euro.

„Având în vedere scum­pi­rea ga­zu­lui şi a energiei din a doua jumă­tate a anului, cre­dem că criza e­ner­getică, dar mai ales accesibilitatea, a atins punctul de su­por­tabilitate maximă de unde este necesară o intervenţie semnifi­cativă de la nivel po­litic. Din punctul nostru de vedere, piaţa continuă să subestimeze adânci­mea, com­plexitatea şi urmările struc­turale ale acestei cri­ze, despre care noi cre­dem că va fi mai severă decât criza petro­lului din anii 1970“, se arată în­tr-un raport publicat de Goldman Sachs la începu­tul lunii septembrie.

Plafonarea de preţ pe zona de producţie de energie și un sis­tem de tarifare care să le permită compa­niilor de utilităţi să-şi recupereze diferen­ţele pe un interval de timp de 10-20 de ani ar putea da rezultate. Piaţa gazului trebuie decuplată de cea de pro­duc­ţie de energie, mai spune Goldman Sachs. „La preţul cu care se în­cheie acum contrac­tele la termen, cre­dem că factura la energie şi gaze va ajun­ge anul viitor la 500 de euro/lu­nă pentru o familie europeană obişnuită, ceea ce în­seamnă o creştere de 200% faţă de 2021“, estimează analiştii Goldman Sachs.

Sursa: Jimbophotoart | Dreamstime.com

Criza energetică a făcut probleme în România

Analiștii se tem de ce va urma înainte de alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2024. O altă problemă este cea a cos­tu­rilor de finanţare accesate de furnizorii de energie în vederea continuării activităţii din moment ce statul a întârziat plăţile către ei.

În acest moment, pe piaţa de energie se aplică OUG 119 care este de fapt modi­ficarea OUG 27/2022 prin care s-a in­trodus schema de sprijin pentru facturile la energie şi gaze pentru numeroase categorii de con­sumatori.

Statul român a adăugat și scheme de sprijin pentru protecţia consu­matorilor de energie şi gaze în faţa preţu­rilor record.

Furnizorii vindeau energia către consumatori la un preţ plafonat, iar diferenţa dintre costurile lor şi acel preţ urmând să fie acoperită de stat. Cu toate astea, lucrurile nu au decurs așa cum au crezut autoritățile, potrivit Mediafax.

Ne puteți urmări și pe Google News