Ministrul de Externe a declarat că Ungaria semnase un contract pentru achiziționarea de gaze extrase de Marea Neagră, dar acesta a fost abandonat. El a acuzat în trecut și România că pune în pericol securitatea energetică a regiunii prin întârzierea adoptării legii offshore. Peter Szijjarto a mai declarat că Budapesta se opune plafonării prețurilor la gaze naturale în Europa.

Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungaria a declarat miercuri că țara sa a fost lăsată de izbeliștite de o companie americană și una autriacă în ceea ce ce privește gazele extrase din Marea Neagră. Potrivit ministrului, Ungaria semnase un contract de achiziție a trei miliarde de metri cubi de gaze pe an, dar acesta nu s-a materializat. El a mai susținut că Rusia este singura opțiune în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale.

Peter Szijjarto a mai declarat, după ședința ministrilor energie din UE, desfășurată la Praga, că deciziile de la Bruxelles au cauzat doar daune în domeniul securităţii energetice a Europei. El a spus că nu s-a luat nicio decizie concretă și că o plafonare a prețurilor la gaze ar pune în pericol aprovizionarea cu energie a continentului și ar duce şi la creşterea preţurilor. „Se vede clar că cei de la Comisia Europeană încă mai insistă, dar până acum nu au reuşit să facă progrese în această privinţă”, a spus Peter Szijjarto, potrivit hirado.hu.

Dispută mai veche

Disputa pe gazele din Marea Neagră nu este una nouă. În ultimii ani, în partea românească au fost descoperite depozite uriașe de gaz natural. S-a vorbit atunci despre construirea unei conducte care să transporte gazele din România spre Bulgara, Ungaria și Austria. Investiția trebuia să fie finalizată acum trei ani.

Ungaria a făcut în repetate rînduri presiuni asupea autorităților române și adopte legea offshore și chiar a acuzat România că întârzierea proiectului de act normativ amenință securitatea energetică din regiune.

„Vă pot spune că sunt patru aliați de care depinde dacă putem sau nu să ne diversificăm resursele energetice: Statele Unite, România, Croația și Austria. De ce? Pentru că în România este un depozit imens de gaz în mare pentru care Exxon din SUA și OMV din Austria au dreptul de exploatare. Au luat o decizie finală în ce privește investiția în infrastructură? Nu. Noi avem infrastructura necesară? Da. Ceea ce lipsește este o decizie americano-austriacă pentru a exploata aceste gaze și care mai apoi să fie exportate în Ungaria. Bineînțeles, cele două companii nu sunt mulțumite de legislația românească. Se plâng întotdeauna de acest lucru”, declara Peter Szijjarto, în urmă cu trei ani.

Americanii au renunțat la proiect

Țara noastră a respins atunci acuzațiile, iar unii politicieni și experți au reproșat Budapestei că nu și-ar respecta obligațiile asumate în proiectul construirii conductei. În final, guvernul condus de Viktor Orban a decis să renunțe la construirea conductei pe motiv că ar fi suficiente conexiunile pe care țara le are cu Slovacia.

Între timp, compania americană ExxonMobil a renunțat la investiție și a vândut Romgaz participația în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. În ceea ce privește exportul către Ungaria a gazelor românești, subiectul este deocamdată înghețat, potivit digi24.ro. 

Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a început în luna iunie. Anul acesta se estimează că se vor extrage de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Din 2023, producţia va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele din Marea Neagră.