Eliminarea sancțiunilor pentru magistrați, propusă de ministrul Justiției, contestată de CSM și partidele politice. Ce amendamente s-au depus la Legile Justiției

Eliminarea sancțiunilor pentru magistrați, propusă de ministrul Justiției, contestată de CSM și partidele politice. Ce amendamente s-au depus la Legile JustițieiSursa: fotoArhiva EVZ

Consiliul Superior al Magistraturii, dar și partidele politice nu doresc eliminarea sancțiunilor pentru magistrații care nu respectă deciziile Curții Constituționale. Propunerea fusese făcută de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. În plus, PNL și AUR contestă prevederea prin care ședințele CSM ar urma să fie secrete.

Consiliul Superior al Magistraturii, dar și patidele politice au propus amendamente al noile Legi ale Justiției. Cea mai contestată prevedere este aceea prin care judecătorii și procurorii nu vor mai fi sancționați dacă nu respectă deciziile Curții Constituționale. Se solicită ca aceste sancțiuni să fie menținute în noua lege și să se aplice și în cazul nerespectării deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. CSM susține că existanța unor sancțiuni disciplinare este absolut necesară.

Susținere politică

Această propunere este susținută și de UDMR și AUR, dar și de PSD care a anunțat că susține poziția Consiliului Superior al Magistraturii.

Eliminarea sancțiunilor a fost propusă de ministrul Justiției Cătălin Predoiu. Dacă PSD își menține decizia actuală, atunci această prevedere va trebui eliminată, pentru ca Legile Justiției să primească voturile necesare în plenul Parlamentului.

„În cuprinsul proiectului nu se regăsește o abatere disciplinară similară celei de la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. O propunere legislativă prin care se propunea abrogarea dispozițiilor mai sus menționate a fost analizată la nivelul Consiliului, fiind exprimat un aviz negativ.

În esență, s-a reținut că prevederea legală în vigoare nu ar putea reprezenta un risc pentru independența judecătorilor, aceștia având libertatea de analiză a fiecarei situații juridice pe care o implică soluționarea unui litigiu.

Având în vedere cadrul normativ în vigoare judecătorii și procurorii nu ar putea să nesocotească forța obligatorie a acestor decizii, context în care reglementarea abaterii disciplinare prevazută la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este nu doar firească, ci și necesară.

Mai mult, din rațiuni similare, de același regim juridic ar trebui să beneficieze și hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene“, se arată în observațiile CSM la Legile Justiției.

PNL vrea transparență

O altă prevedere a Legilor Justiției este contestată de PNL. Noul act normativ prevede secretizarea activității Consiliului Național al Magistraturii. Mai exact, ședințele ar urma să nu mai fie transmise în direct, iar înregistrările nu vor mai fi postate pe site-ul intituției.

PNL a propus un amendament prin care solicită renunțarea la această prevedere și menținerea reglementărilor care sunt acum în vigoare. Acest amendament este susținut și de AUR.

„Lucrările plenului şi ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secțiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situațiile în care sedințele nu sunt publice.

Ședințele secțiilor în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune cu privire la judecători ori procurori nu sunt publice.

Sedințele de plen și de secții se transmit în direct pe pagina de internet a Consiliului și se înregistrează audiovideo. Înregistrarea se publică pe pagina de internet a Consiliului pentru o perioadă de cinci ani“, sunt prevederile legislației actuale, pe care PNL vrea să le mențină, potrivit luju.ro.