În fiecare an pe data de 15 august creștinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători unde peste 2 milioane de români își sărbătoresc onomastica.

În ziua de 15 august Biserica Ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.

Fecioara Mariei, mama lui Iisus din Nazaret, este venerată de Biserica Ortodoxă, de cea Catolică şi cea Anglicană, care îi sărbătoresc Zămislirea, Naşterea, Sfântul Nume, Buna Vestire, Intrarea în Biserică, Neprihănita Zămislire, Adormirea, Înălţarea la Cer, Punerea în Raclă a veşmântului sau a Brâului, în funcție de ţară şi tradiții.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria

În secolul al V-lea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului era deja menţionată în documentele siriene ale vremii. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, oraşul sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi Biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Pelerinii care ajung în Israel au ca obiectiv, printre altele, o vizită la mormântul Maicii Domnului.

Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528 - 603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi care a fixat definitiv şi data sărbătoririi ei la 15 august.

În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Maicii Domnului. Sărbătoarea a fost precedată de două săptămâni de post aspru.

Ridicarea trupului Maicii Domnului la cer, la sfârşitul vieţii sale pe pământ

Sfânta Fecioară Maria a fost înștiințată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.

Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.

Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicană a introdus „Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria” la aceeaşi dată.

Obiceiuri şi tradiții la ţară

La ţară se obişnuieşte ca de Sfânta Maria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie „legat” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă. Tot în ziua de Sfânta Maria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.

Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria - 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului - este timpul prielnic semănării grâului. De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

În Moldova, ziua de 15 august este considerată ziua „morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, şi la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

La mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje

În Transilvania au loc mai multe pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului: Mănăstirea Bic din judeţul Sălaj, Mănăstirea Moisei, din Maramureş, unde se află o icoană a Sfintei Maria, dăruită aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos, Mănăstirea Rohia, tot din Maramureş, unde are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Şi istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, îşi sărbătoreşte hramul. La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, judeţul Cluj, are loc, cu ocazia hramului, unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară.

Dacă de Sfânta Marie Mare înfloresc trandafirii, atunci toamna va fi lunga

În această zi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, pentru că apoi vor fi bune de leac. În casele care au fete de măritat, icoana Fecioarei se spală cu flori de busuioc pentru ca fetele să aibă noroc cu un flăcau cumsecade, harnic şi drăgăstos, sau, se culege năvalnicul – o plantă care creşte în păduri şi se dăruieşte fetelor tinere ca să aibă parte de cât mai mulţi peţitori.

După Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se deschide sezonul de nunţi, care durează din 16 august şi până în 14 noiembrie, încep şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor, potrivit mediafax.ro.