Liderul Alianței spune că summit-ul din această săptămână va conveni asupra celei mai semnificative transformări într-o generație

Secretarul general al NATO a declarat că summit-ul de la Madrid, de săptămâna aceasta, va conveni asupra celei mai importante transformări a Alianței într-o generație, plasând 300.000 de soldați în stare de pregătire avansată, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, scrie Dan Sabbagh în The Guardian.

Jens Stoltenberg a adăugat că forțele existente ale alianței militare în statele baltice și în alte cinci țări din prima linie vor fi sporite „până la nivel de brigadă” – dublate sau triplate, până la 3.000 și 5.000 de soldați.

Aceasta ar echivala cu „cea mai mare revizuire a apărării noastre colective și a descurajării, de la Războiul Rece”, a spus Stoltenberg înainte de reuniunea alianței celor 30 de țări, care se desfășoară de marți până joi, în această săptămână.

De la 40.000 la 300.000

Forța de răspuns a NATO cu reacție rapidă numără în prezent până la 40.000, dar modificarea propusă echivalează cu o revizuire mai amplă, ca răspuns la militarizarea Rusiei, care include, de asemenea, aducerea stocurilor de muniții și a altor provizii mai spre est.

Secretarul general norvegian a recunoscut că nu poate face nicio promisiune cu privire la progresul cererilor Suediei și Finlandei de aderare la NATO, deoarece obiecțiile ridicate de Turcia față de aderarea lor au rămas nerezolvate.

Stoltenberg a declarat că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a fost de acord să se întâlnească marți, la Madrid, cu premierul suedez, Magdalena Andersson, și cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, pentru a încerca să rezolve problema.

Dar a minimizat speranțele unei soluționări la întâlnirea în marja evenimentului NATO. „Este prea devreme pentru a spune ce fel de progres se poate face până la summit”, a spus el într-o conferință de presă.

Ce urmează pentru Suedia și Finlanda

Turcia a declarat că va bloca cererile Suediei și Finlandei dacă nu primește asigurări satisfăcătoare că țările nordice sunt dispuse să abordeze ceea ce ea consideră că este sprijin pentru grupările kurde pe care le desemnează ca organizații teroriste.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va adresa și el participanților la summit, unde este de așteptat să continue cu o cerere adresată luni, la reuniunea G7 din Germania, pentru ca țările occidentale să furnizeze arme, astfel încât războiul să nu „prelungească peste iarnă”.

Stoltenberg a spus că NATO va conveni asupra „unui pachet de asistență consolidat și cuprinzător” pentru Kiev, inclusiv a unui ajutor imediat pentru „securizarea comunicațiilor, sistemelor anti-drone și a combustibilului”, plus asistență pe termen mai lung în tranziția de la arme și echipamente standard sovietice la echivalentele lor vestice.

Dar, în timp ce evoluția războiului, aflat acum în a cincea lună, va domina probabil summit-ul, NATO va oferi doar un sprijin direct limitat, deoarece membrii săi nu vor să intre într-un război extins cu Rusia. Aprovizionarea cu arme o realizează, însă, statele membre.

8 grupuri de luptă în Europa de Est

NATO menține opt grupuri de luptă în Europa de Est, menite să acționeze ca o apărare inițială în prima linie în cazul unei invazii ruse. Patru sunt în statele baltice și Polonia și au fost completate prin crearea a încă patru în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în urma atacului rusesc asupra Ucrainei.

Germania a declarat la începutul acestei luni că va contribui cu o brigadă pentru apărarea Lituaniei, unde țara conduce un grup de luptă de 1.000 de membri, deși a reieșit că cea mai mare parte a celor 3.500 de forțe suplimentare cu care Berlinul intenționează să contribuie vor fi staționate pe propriul sol, gata de a se deplasa mai rapid spre est, dacă va fi nevoie.

Stoltenberg a spus că se așteaptă ca alți membri NATO să facă anunțuri similare pentru a apăra țările pentru care sunt responsabili. Numărul de trupe suplimentare va fi alcătuit din „forțe prealocate în țara lor de origine”, care vor face exerciții în mod regulat în țările în care au fost repartizați, a adăugat el.

Marea Britanie contribuie cu aproximativ 1.700 de militari la un grup de luptă multinațional pe care îl conduce în Estonia. Secretarul apărării, Ben Wallace, a spus în urmă cu aproape două săptămâni că este foarte probabil ca Regatul Unit să aloce sute de trupe suplimentare în sprijinul Estoniei.

Dar Stoltenberg a spus că nu va exista un model unic pentru toți, sugerând că nu toate grupurile de luptă vor fi mărite la dimensiunea unei brigăzi. Canada conduce grupul de luptă din Letonia, unde contribuie cu 700 de militari, dintr-un total de aproximativ 1.000, în timp ce SUA sunt responsabile pentru Polonia. (Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR)