Apar diferențe în Uniunea Europeană cu privire la acordul unui încetări a focului cu Kremlinul. Ucraina refuză să cedeze teritoriu ca parte a acordului de armistițiu.

E mai bine să negociezi cu președintele rus Vladimir Putin în legătură cu invazia sa în Ucraina sau să-l izolezi? Ar trebui să facă Ucraina concesii pentru a pune capăt războiului sau asta ar încuraja Kremlinul? Merită să înăsprești sancțiunile împotriva Rusiei având în vedere daunele colaterale?

Sunt câteva dintre întrebările care pun la încercare alianța internațională formată în jurul Ucrainei în zilele de după invazia rusă, dar care, la trei luni după război, devine tensionată, au recunoscut oficialii și diplomații citați de John Irish, într-un articol din La Razon.

Țări din Occident, pregătite să-i cedeze lui Putin

În timp ce guvernele occidentale se confruntă cu inflația și costurile în creștere ale energiei, țări precum Italia și Ungaria cer încetarea focului. Acest lucru ar putea deschide calea pentru reducerea sancțiunilor și încheierea blocadei porturilor ucrainene, care a agravat criza securității alimentare pentru cei mai săraci din lume.

Cu toate acestea, Ucraina, Polonia și statele baltice avertizează că nu se poate avea încredere în Rusia și spun că o încetare a focului i-ar permite să-şi consolideze victoriile teritoriale, să se regrupeze și să lanseze mai multe atacuri în viitor. Rușii „au răspândit povestea că acesta ar fi un război epuizant, ar trebui să venim la masă și să căutăm un consens”, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru Reuters.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că dorește ca Rusia să fie „slăbită”, iar președintele Joe Biden a cerut ca Putin să fie urmărit penal pentru crime de război. Premierul britanic Boris Johnson susține că Kievul nu ar trebui forțat să încheie un acord de pace prost și că Ucraina „trebuie să câștige”.

Germania și Franța îi rămân loiale lui Putin

Germania și Franța au rămas mai evazive, promiţând că mai degrabă îl vor împiedica pe Putin să câștige decât să-l învingă, susținând în același timp noi sancțiuni dure. „Întrebarea care se pune este dacă ne întoarcem sau nu la Războiul Rece. Aceasta este diferența dintre Biden, Johnson și noi”, a declarat pentru Reuters un aliat al președintelui francez Emmanuel Macron.

Rusia a lansat ceea ce numește „operațiune specială” în Ucraina în februarie, spunând că este necesar să se elibereze țara de naționaliști periculoși și să se degradeze capacitățile militare ale Ucrainei, obiective pe care Occidentul le-a denunțat ca fiind un pretext fără fundament.

De atunci, Moscova a susținut că sprijinul militar din partea Washingtonului și al aliaților săi prelungește războiul și descurajează Ucraina de la începerea unor negocieri de pace. În martie, Kremlinul a cerut Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să-și schimbe constituția pentru a consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea ca fiind rusească și zonele de est controlate de separatiști ca state independente ca o condiție pentru pace.

Sursele ucrainene și franceze, precum și oficiali din alte țări consultați de Reuters pentru acest articol, au cerut anonimatul pentru a putea vorbi liber despre politicile diplomatice și de securitate sensibile. Diviziunile ar putea deveni mai pronunțate pe măsură ce sancțiunile și războiul își vor afecta economia mondială, declanșând potențial reacții interne și făcându-i jocul lui Putin.

„A fost clar de la început că va deveni din ce în ce mai dificil în timp: se apropie oboseala de război”, a declarat prim-ministrul estonian Kaja Kallas într-un interviu pentru CNN. „Pot exista diferențe între acele țări care au vecini mult mai buni decât noi și cele care au o istorie diferită ca a noastră, țările baltice și Polonia”.

Occidentul se teme de o Rusie învinsă

Macron a avertizat că orice pace nu ar trebui să „umilească” Rusia, așa cum s-a făcut cu Germania în 1918. Preşedintele francez, ca şi cancelarul german Olaf Scholz, a menținut deschise canale de comunicare cu Kremlinul, provocând consternare în alte țări.

Președintele Poloniei a comparat apelurile sale cu discuţiile cu Adolf Hitler în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Va trebui să avem de-a face cu domnul Putin la un moment dat, dacă nu există o lovitură de stat. Și cu atât mai mult pentru că acest război trebuie să fie cât mai scurt posibil”, a spus aliatul lui Macron.

Scholz a spus că apelurile lui și ale lui Macron cu Putin au fost folosite pentru a transmite mesaje puternice și clare, subliniind că sancțiunile împotriva Rusiei nu se vor încheia decât dacă Putin își va retrage trupele și va fi de acord cu un acord de pace acceptabil pentru Kiev.

Mai sunt oameni în Franța și Germania care înțeleg că liderii lor greșesc

Totuşi, unul dintre membrii echipei lui Scholz a declarat pentru Reuters că afirmaţiile lui Macron au fost „nefericite”. De asemenea, în privat, unii diplomați francezi și-au exprimat rezervele cu privire la poziția lui Macron, spunând că riscă să înstrăineze Ucraina și aliații est-europeni.

Deși este recunoscătoare pentru sprijinul occidental, Ucraina a primit sugestii că ar trebui să cedeze teritoriu ca parte a unui acord de încetare a focului și uneori a pus la îndoială faptul că aliații săi sunt uniți în mod corespunzător împotriva Rusiei.

Avertismentul lui Macron de a nu umili Rusia l-a determinat pe ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, să avertizeze că Franța nu face decât să se umilească și că relațiile Kievului cu Scholz au fost reci.

„Nu avem un Churchill în întreaga Uniune Europeană”

„Nu avem un Churchill în întreaga Uniune Europeană. Nu ne facem iluzii în privința asta”, a spus un înalt oficial ucrainean, referindu-se la premierul Marii Britanii din timpul războiului, Winston Churchill. Un oficial prezidențial francez a remarcat că „nu există vreo dorinţă de a-i face concesii lui Putin sau Rusiei în ceea ce spune președintele”.

Franța doreşte o victorie ucraineană și restaurarea teritoriilor ucrainene, a spus oficialul, iar dialogul cu Putin a fost „nu pentru a face compromisuri, ci pentru a spune lucrurile așa cum le vedem noi”.

Un înalt oficial al administrației americane a explicat că Washingtonul și-a exprimat mai mult scepticismul cu privire la faptul că Rusia acționează cu bună-credință, dar a negat că există o „diferență strategică” între aliați.

La rândul său, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat că Statele Unite, lucrând împreună cu aliații săi, și-au „respectat angajamentul” faţă de Ucraina, cu sancțiuni, transferuri de arme și alte măsuri, în ciuda faptului că unii critici, înainte de invazie, au pus sub semnul întrebării unitatea alianţei. Scopul, a spus purtătorul de cuvânt, este de a pune Ucraina într-o poziţie puternică de negociere.

Referindu-se la comentariile lui Austin, primul oficial a spus că Washingtonul nu are intenția de a schimba liderul Rusiei, ci vrea să vadă țara slăbită până la punctul în care să nu mai poată efectua din nou un astfel de atac asupra Ucrainei. „Toată lumea s-a concentrat pe prima parte a ceea ce a spus Austin, nu pe a doua parte. Vrem să vedem Rusia slăbită până la punctul în care nu mai poate face așa ceva din nou”, a spus oficialul.

Annalena Baerbock, pusă la colț pentru că nu vrea să lase Crimeea Rusiei

O sursă guvernamentală germană a spus că obiectivul lui Austin de a slăbi Rusia este problematic. A fost regretabil că ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, partenerul de coaliție al lui Scholz, Verzii, a susținut acest obiectiv, a spus sursa, pentru că se complică întrebarea când ar putea fi ridicate sancțiunile, indiferent dacă Ucraina a acceptat sau nu un acord de pace.

Surse guvernamentale germane spun că sunt îngrijorate de faptul că unii din Occident ar putea determina Ucraina să urmărească obiective militare nerealiste, inclusiv recuperarea Peninsulei Crimeea anexată de Rusia în 2014, ceea ce ar putea prelungi conflictul. Baerbock a declarat public că sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare până când trupele ruse se retrag din Crimeea.

Între timp, ambasadorul Ucrainei în Germania a criticat în repetate rânduri Germania pentru că a întârziat trimiterea de arme grele în Ucraina, deși Berlinul și-a apărat ferm sprijinul istoric.

Consilierul principal al președintelui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a subliniat frustrările Ucrainei: „Rusia nu trebuie să câștige, dar nu vom liuvra arme grele; acest lucru poate jigni Rusia. Putin trebuie să piardă, dar să nu impunem noi sancțiuni. Milioane de oameni vor muri de foame, dar nu suntem pregătiți pentru convoaiele militare de cereale”, a scris el pe Twitter, pe 31 mai. „Creșterea prețurilor nu este cel mai rău lucru care așteaptă o lume democratică cu o astfel de politică”, a adăugat Podoliak.