Proiectul de lege care modifică Legea audiovizualului, Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia şi Legea privind funcționarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a fost adoptat, marți, 7 iunie, de către Senatul României, for decizional în acest caz. Susținătorii inițiativei legislative explică faptul că noile prevederi ce vor deveni lege protejează populația, în mod special tinerii, de conținutul care instigă la ură, pornografie infantilă, rasism etc.

Directiva Bruxelles-ului privind modificarea legislației care reglementează modalitatea de funcționare a presei românești a devenit realitate și în România. Senatul României a adoptat proiectul de lege care modifică Legea audiovizualului, Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia şi Legea privind funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune cu 70 de voturi PENTRU și 34 de voturi ÎMPOTRIVĂ.

Proiectul care va deveni în viitorul apropiat lege protejează tinerii din România, în special minorii, de conținutul catalogat de senatoarea PNL Alina Gorghiu drept „nociv”, ea făcând referire la materialele care instigă la ură, terorism, pornografie infantilă, xenofobie, rasism și/sau alte forme de discriminare.

La ce se referă modificările din Legea audiovizualului

„Suntem datori să protejăm, în primul rând, tânăra generație de conținut nociv, iar prin legislaţie putem să facem acest lucru în mod nepărtinitor. Toată lumea e de acord că dreptul la liberă exprimare este esențial şi trebuie să-l protejăm prin toate mijloacele posibile, însă nu avem voie să permitem sub un fals discurs, de exemplu, că bullying-ul, că discursul instigator la ură sau toate practicile comerciale nocive să se instaleze în sânul democrației.

Pandemia ne-a arătat şi ce înseamnă faţa urâtă a dezinformării care a ajuns să pună pumnul în gură tuturor argumentelor. Ca utilizatori, fiecare dintre noi trebuie să aibă dreptul să ştie cine este furnizorul materialelor audio-vizuale, independent de mijloacele pe care acest furnizor le utilizează pentru a transmite informația.

Astăzi, acest proiect de lege aduce următoarele beneficii: protejarea cetăţenilor, mai ales a minorilor, împotriva conţinutului nociv, combaterea conţinutului care instigă la ură, terorism, pornografie infantilă, xenofobie şi rasism sau alte forme de discriminare. În al doilea rând, vorbim despre promovarea operelor europene, ceea va creşte spiritul de apartenenţă naţional, dar şi european şi se va traduce prin aducerea de venituri importante pentru sectorul cultural românesc.

Totodată, prin suplimentarea fondului naţional cinematografic (...) producătorii români vor primi predictibilitatea necesară pentru finanţarea operelor audio-vizuale naţionale şi, sigur, vorbim despre transparenţă în legătură cu furnizorii de servicii media audio-vizuale”, a declarat senatoarea PNL Alina Gorghiu în Plenul Senatului, potrivit Agenției Naționale de Presă.

A urmat Guvernul directivele date de Bruxelles?

Nu toți politicienii par să agreeze, însă, forma actuală a proiectului de lege care va modifica Legea audiovizualului din România. Senatoarea PSD Gabriela Crețu a susținut că actul normativ reprezintă unul adecvat doar „relativ” scopului și prevederilor prezentate de Bruxelles în directiva europeană primită de Guvernul de la București.

„Soluţia pe care o propunem şi pe care trebuie să o adoptăm este pe stilul clasic, adică creăm autorităţi de reglementare autonome care (...) vor preveni abuzul şi ne vom apăra valorile, iar metoda pe care o folosesc este cea a supravegherii şi pedepsei. La noi, e CNA-ul, în această privinţă. Se pun încă nişte întrebări şi legislaţia viitorului trebuie să fie diferită de cea de astăzi. Putem şi avem cadre suficiente pentru a supravegherea identitatea surselor în mediul online, cine îi supraveghează pe supraveghetori, e o altă întrebare. Că ei sunt oameni şi pot greşi, în egală măsură, ca şi cei care pun în circulaţie tot felul de informaţii.

Noi exercităm controlul democratic asupra CNA-ului acum, dar cred că, pe lângă a ataca efectele, noi votăm această lege, credem că este adecvată relativ scopului. Noi trebuie să investim în oameni, astfel încât să facă diferenţa între bine şi rău, între fals şi adevăr, astfel încât să asigurăm şi pluralismul opiniilor (...) şi să asigurăm şi independenţa furnizorilor de conţinut, de cei care cu adevărat deţin puterea”, a spus senatoarea Gabriela Crețu.