A fost adoptat Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Care sunt cele trei tipuri de alertă

A fost adoptat Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Care sunt cele trei tipuri de alertăSursa foto: Dreamstime.com

A fost adoptată, la propunerea ministerului Energiei, Hotărârea pentru aprobarea Planului de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Ministerul Energiei a elaborat documentul și pune în aplicare măsurile prevăzute în Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale.

În actualul context geopolitic și de securitate a fost necesar să actualizăm Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Prin implementarea prezentului proiect de act normativ vom asigura măsurile care trebuie luate pentru a elimina sau a atenua impactul unei perturbări a furnizării de gaze naturale, a anunțat Virgil Popescu ministrul Energiei.

De asemenea, şi purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru a anunțat că Guvernul a aprobat planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România:

Astăzi, Guvernul a adoptat acest plan de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, care prevede stabilirea unui set de măsuri, dar şi de proceduri prin care se pot anula, reduce sau elimina efectele unor posibile perturbări în aprovizionarea ţării noastre cu gaze naturale. Documentul are un rol preventiv şi se elaborează periodic, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană.

Care sunt cele trei tipuri de alertă în cazul unor perturbări de furnizare a gazelor

Dan Cărbunaru a mai subliniat faptul că sunt trei niveluri de criză, potrivit acestui plan. Unul de alertă timpurie, altul de alertă în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze şi cel de-al treilea nivel, nivelul de urgenţă, care apare în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei perturbări semnificative de furnizare de gaze

Primul de alertă timpurie, în cazul în care există informaţii concrete, sigure şi fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze şi care ar putea conduce la declanşarea nivelului de alertă sau de urgenţă.

Următorul nivel este de alertă în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepţional de mare care ar putea afecta semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze, însă piaţa încă este în măsură să gestioneze această perturbare sau cererea respectivă fără a fi nevoie de măsuri care nu sunt bazate pe funcţionarea pieţei.

Cel de-al treilea nivel, nivelul de urgenţă, care apare în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei perturbări semnificative de furnizare de gaze sau alt tip de deteriorare semnificativă a situaţiei în materie de furnizare de gaze şi toate măsurile de piaţă relevante au fost deja implementate, însă oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită astfel încât este nevoie de noi măsuri care nu se bazează pe piaţă, în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienţii protejaţi. Apariţia acestor niveluri de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicaţiile economice şi tehnice, dar şi de urgenţă a acţiunilor de remediere. Ele nu vor fi declarate succesiv. Orice nivel poate fi declarat imediat în funcţie de evoluţia situaţiei şi nevoia, bineînţeles, de a corecta riscurile care apar.

Cum ajută România Planul de urgență

Dimensiunea regională a Planului de urgență oferă posibilitate pentru Statele Membre din grupurile de risc, din care România face parte, respectiv: Ucraina: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia și Trans-balcanic: România, Bulgaria și Grecia, să coopereze în aplicarea măsurilor bazate pe piață și nebazate pe piață.

Planul de urgență îndeplinește cerințele din Regulamentul (UE) 2017/1938 și a fost elaborat în conformitate cu prevederile din art. 10 și modelul din Anexa VII la Regulamentul (UE) 2017/1938 și legislația națională în vigoare, se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei.