Ziua de 21 mai, marcată de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena. Ce nu trebuie să faci astăzi, sub nicio formă

Există mai multe obiceiuri și credințe populare, valabile cu prilejul zilei de 21 mai, una de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși. Ce trebuie evitat, astăzi, odată cu pomenirea Sfinților Constantin și Elena.

Este sărbătoare mare, astăzi, 21 mai, în pentru creștinii ortodocși, care îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena. Împăratul și mama sa au jucat un rol fundamental în istorie, pentru că au legiferat creștinismul. Astfel, sacrificarea credincioșilor a fost interzisă în Imperiul Roman, iar ziua de duminică a devenit una de odihnă.

În ceea ce privește ziua de 21 mai, de-a lungul timpului au apărut o serie de obiceiuri și tradiții populare. În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita astfel pagubele aduse grânelor. De asemenea, în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei.

În popor se mai spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi oile pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie. În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi ale preoţilor. Iar despre mama lui, Împărateasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.

Teorii Conspiraționiste în jurul tentativei de asasinat asupra lui Donald Trump. De ce persistă

Revista presei internaționale. Demisia premierului francez, ancheta privind tentativa de asasinare a lui Trump continuă, liderii din Pacific s-au reunit la Tokyo

Astăzi, păsările își învață puii să prindă aripi

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constantinul Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.

Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degraba sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.

A dat Edictul de la Milano

Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducător al Imperiului Roman după ce îi înfrânge pe Maxentiu şi pe Liciniu. Conform scrierilor teologice, Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313 este legendarul Edict de la Milano.