Ioan Oțel a trăit 11 ani de coșmar după ce a fost arestat pe nedrept în dosarul Gazeta în 2006. Sentința de achitarea a venit abia în 2017. El a obținut despăgubiri de la statul român după ce a demonstrat că a fost ținut în condiții inumane și umilit în timpul detenței.

Fostul polițist Ioan Oțel va primi despăgubiri de peste 1,4 milioane de lei din partea statului după ce a fost achitat de toate acuzațiile. Însă nicio sumă de bani din lume nu poate șterge calvarul și umilințele la care a fost supus în timpul detenției.

„Nu i-a fost deloc ușor reclamantului și familiei acestuia să suporte neglijența organelor judiciare române, fiind obligat să execute 145 de zile de arest preventiv, iar după înlocuirea măsurii arestului preventiv acesta a fost obligat să respecte măsura preventivă a obligației de a nu părăsi țara, pentru o perioada totală de 5 ani și 9 luni, în cele din urmă fiind condamnat pentru fapte pe care nu le-a săvârșit, și cu care nu avea legătură.

Hotărârea de condamnare, măsura de privare sau de restrângere de libertate în mod nelegal, a marcat existența sa ca om, pe toate planurile vieții, simțindu-se umilit și nedreptățit cu dreptatea în mână, condițiile inumane din arestul preventiv venind parcă să accentueze coșmarul prin care trecea. De asemenea, șocul privării sale de libertate în mod nelegal a fost resimțit și de către familia sa, părinții săi și de cei doi copii. În perioada în care reclamantul Oțel Ioan se afla arestat preventiv, părinții acestuia s-au îmbolnăvit, fapt ce le-a cauzat decesul la scurt timp.

Nu este de neglijat nici durata deosebit de mare în care s-au desfășurat procedurile penale față de reclamant. Au debutat la data de 30.10.2006, când acesta a fost reținut și s-au încheiat la data de 20.12.2017 când s-a pronunțat hotărârea de achitare, fiind vorba de o perioada de 11 ani si 2 luni“, se arată se arată în acțiunea civilă formulată de Ioan Oțel, publicată de Gazeta de Cluj.

Condiții greu de imaginat

Ioan Oțel a stat șase luni după gratii în condiții aproape inumane care i-au afectat grav sănătatea. „Instalația de încălzire din camerele unde a fost deținut era una rudimentară, caloriferul era inexistent, încăperea se încălzea de la o țeavă care trecea prin cameră, fiind foarte frig cu atât mai mult cu cât erau luni de iarnă.

Grupurile sanitare erau inexistente în cameră, motiv pentru care avea acces la acestea doar în momentul în care era disponibil vreun gardian să-l însoțească. Datorită numărului limitat de gardieni, respectiv 2/3 pentru toți deținuții existenți, accesul la grupul sanitar era foarte greu de obținut, fiind nevoit să bată periodic în ușa celulei până era auzit și dacă exista posibilitatea era dus pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

Mai mult grupul sanitar era compus dintr-un wc de tip turcesc care era degradat, insalubru, lipsit de orice minimă intimitate. Alăturat acestei încăperi era camera de dușuri, respectiv o țeavă înțepată în 3 locuri, odată deschis robinetul curgea în toate cele 3 locații, neexistând niciun separator între aceste spații cu distanța de 60 cm. Chiar și în aceste condiții avea posibilitatea de a face duș cu apă caldă doar de maxim 2 ori pe săptămână, în rest avand acces doar la jgheaburile cu apă rece de la toaletă.

Toate acestea i-au afectat grav sănătatea cu atât mai mult cu cât totul era insalubru, existând insecte atât în camerele în care era încarcerat precum și în centrul de deținere. (…) Canalizarea din întreg centrul se înfunda periodic, fiind necesară intervenția aproape săptămânală a celor de la Regia de Apă Canal. Practic la fiecare ploaie canalizarea refula fiind inundate astfel întreaga secție A, holul și grupurile sanitare, fiind situații cand apa se ridica la aproximativ 50 de cm“, se mai arată în document.

Aer și nu prea de două ori pe săptămână

Plimbarea zilnică, care ar fi trebuit să fie în aer liber, se făcea de fapt într-o încăpere acoperită, de dimensiunea unei camere dintr-un apartament.

„Plimbarea zilnică nu avea ca scop respectarea unui drept, dimpotrivă erau scoși într-o încăpere acoperită de maxim 12 mp fără posibilitatea de a permite efectuarea unor exerciții fizice. Astfel, menționăm că pe perioada detenției reclamantul nu avea voie să se plimbe decât de două ori pe săptămână.

Întreg centrul cu atâ mai mult încăperea în care a fost încarcerat era zugrăvit rudimentar, pereții aproape se desprindeau, era mucegai peste tot, iar încăperea nu avea iluminat natural, neexistând o fereastră spre exterior. Toate condițiile le-a perceput ca fiind inumane, la limita supravietuirii, contrar legislației în vigoare”, au precizat avocații în acțiunea formulată de Ioan Oțel.

Dosar controversat

În toamna anului 2006, mascații au descins în redacțiile mai multor publicații din Ardeal, iar mai mulți jurnaliști de la Gazeta de Cluj, dar și alte persoane, printre care polițistul Ioan Oțel, au fost reținuți și ulterior arestați și judecați. Ei au fost acuzați de șantaj și de faptul ar fi constituit un grup infracțional în acest sens. Tot calvarul a durat până în anul 2017, adică mai bine de 11 ani, până când a venit și sentința definitivă de achitare.

Ioan Oțel nu este singurul care va primi despăgubiri. Managerul trustului Gazeta, Aurel Mureșan, a primit despăgubiri de 200.000 de euro, în urma unui proces similar contra statului român. De asemenea ziaristul Dan Pârcălab a fost achitat și a obținut, după ani de zile de procese, suma de 200.000 de lei drept daune morale și materiale în același dosar. Alte procese mai sunt pe rolul instanțelor.